FOTO Cum era şcoala în comunism. Ce rol aveau Şoimii Patriei, Pionierii şi UTC-iştii şi cum funcţiona sistemul de învăţământ

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Sistemul de învăţământ în regimul comunist era cu totul diferit faţă de ceea ce există în prezent. „Şoimii Patriei”, „Pionierii” şi „UTC-iştii” erau categoriile în care era cuprins obligatoriu fiecare elev. Tinerii erau indoctrinaţi în spiritul Partidului Comunist Român.

Elevi în uniforme, săli de clasă cu poza tovarăşului deasupra catedrei, manuale unice, abecedare cu texte patriotice, sesiuni de muncă pe câmp, îndatoriri şi obligaţii pentru copii, încă de la intrarea în grădiniţă. Aşa arăta sisemul de învăţământ românesc în vremea regimului comunist. Pe vremea lui Ceauşescu anul şcolar era împărţit în trei trimestre. Învăţământul era structurat în ciclu primar (clasele I-IV), gimanziu (clasele V-VIII), treapta I de liceu (IX-X) şi treapta a doua de liceu (clasele (XI-XII). 

După clasa a VIII-a elevii susţineau examen de admitere la liceu. Pentru a intra în clasa a XI-a de liceu, elevii susţineau un nou examen: treapta I. Cine nu trecea ”treapta”, nu putea continua cursurile la zi la liceu şi urma o şcoală profesională. Anii de studiu în liceu se încheiau cu examenul de Bacalaureat. După Bacalaureat urma facultatea, unde puţini dintre elevi aveau acces, dat fiind numărul redus de locuri. La finalul studiilor, tinerii primeau o repartiţie pentru un loc de muncă, de cele mai multe ori departe de casă. 

Portretul elevului socialist arată ca un sociopat mioritic îndrăgostit lulea de ţara şi partid, care, în loc să înveţe carte, îşi consumă timpul în adoptarea de "atitudini" şi "comportamente" care să glorifice poporul, naţia şi societatea. Pentru a-şi dovedi ataşamentul la cauza la care e împins să adere, el este dispus să "muncească" de mic (în uzină sau la ateliere) şi să participe cu abnegaţie la "acţiuni patriotice". Luând model de la chinezi şi coreeni, Nicolae Ceauşescu a militarizat învăţământul. Copiii erau înregimentaţi în sistemul de învăţământ şi organizaţiile comuniste încă de la vârsta de 4 ani. „Şoimii patriei”, „Pionierii” şi „UTC-iştii” au fost create de comuniştii care doreau o societate ideală, supusă regulilor şi îndatoririlor. Menirea organizaţiilor era de a creşte copiii ”croiţi” pe măsura omului nou. 

scoala comunism

După grădiniţă, până la 14 ani, elevii intrau în altă organizaţie, „Pionerii”. Intrarea în rândurile pionierilor se făcea în clasa a II-a. Cei mici erau primiţi în rândurile organizaţiei de colegii lor mai mari, din clasa a IV-a, iar intrarea se făcea sub jurământ: „Eu, …(numele si prenumele), intrând în rândurile Organizaţiei Pionierilor, mă angajez să-mi iubesc patria, să învaţ bine, să fiu harnic si disciplinat, să cinstesc cravata rosie cu tricolor”. Pionerii aveau şi eu uniformă: nelipsita cravată roşie cu inel, cămaşă albă, fustă sau pantaloni negri. Odată cu intrarea la liceu, copiii deveniţi adolescenţi intrau în „Uniunea Tineretului Comunist”. Nu orice elev de liceu ajungea însă în UTC. Puteau deveni membrii elevi din clasa a VIII-a, cu merite deosebite la învăţătură, iar în clasa a IX-a şi a X-a puteau fi primiţi şi cei mai slabi la învăţătură. Odată admis în UTC, un elev trebuia să accepte regulile şi îndatoririle ce i se cuveneanu. Cei care nu se comportau conform cerinţei de partid riscau excluderea. Pentru un licean din vremea lui Ceauşescu, excluderea din UTC însemna excluderea de la viaţa socială, marginalizarea şi monitorizarea intensă de către informatori. Excluderea din UTC se făcea, de cele mai multe ori, printr-un proces la nivelul organizaţie şi era consecinţă a unei fapte grave.

image

Elevii aveau uniforme unice pe ţară

Printre îndatoririle preşcolarului comunist (în 1977 ia fiinţă organizaţia "Şoimii patriei"), obligat şi el să poarte un costum special (pantaloni albaştri, cămaşa portocalie, cravată triunghiulară şi pălăriuţă albastră), se numărau intonarea imnului "şoimilor patriei" şi a imnului de stat ”Tricolorul”, atât la venire, cât şi la plecare. Pe lângă cântecele şi poeziile specifice vârstei, "şoimii" erau învăţaţi să îşi dea viaţă pentru patrie şi pentru partid, întrucât copilul aparţinea, înainte de orice, familiei patriei. În gimnaziu se făcea de gardă la drapel, iar elevul de serviciu verifică numerele matricole şi uniformele. Că şi în cazul şoimilor, pionerii intonau imnul lor. Pioneria era întemeiată pe codul onoarei (”pe cuvânt de pioner”, ”onoarea detaşamentului”), dar se bază şi pe delaţiune, cultivată de la vârstele preşcolare.  

  

scoala comunism

Cuplul Elena şi Nicolae Ceauşescu se foloseau de copii pentru a arăta ”stălucirea” regimului

În liceu, elevii încercau tot felul de metode pentru a purta cât mai puţin matricolă (o prindeau cu scotch şi, cu prima ocazie, o dădeau jos de pe braţ), îşi modificau pe ascuns uniformă (fetele îşi scurtau fustele) din dorinţă de frondă şi de a dobândi o oarecare identitate, altă decât cea de masă, impusă de partid. Elevul trebuia să aibă în permanenţă asupra să carnetul de elev, un instrument care prevedea îndatoririle "fundamentale" ale elevului (să-şi iubească ţara, să fie cinstit, bun şi drept, să păstreze avutul obştesc, să nu frecventeze localurile publice fără părinţi). Toate aceste menţiuni trecute în carnet erau obligaţii extraşcolare, menite să impună tinerilor un anumit comportament în spiritul partidului, astfel încât, după finalizarea studiilor, aceştia să devină mai uşor roboţi executanţi ai ordinelor Partidului Comunist Român. Carnetul de elev trebuia semnat de părinţi şi îngrijit cu sfinţenie. 

image

Sistemul şcolar era alcătuit în aşa fel încât să-i monitorizeze pe elevi tot timpul. Se făceau ore şi sâmbăta, iar duminica elevii efectuau tot felul de sarcini ”patriotice”: măturau frunze în parc, greblau, plantau puieţi, strângeau gunoaie, culegeau plante medicinale (care se predau în oră de dirigenţie, împreună cu anumite cantităţi de borcane şi de maculatură), cultivau flori, participau la concursuri artistice de creaţie, recitare de poezii, la cor, la manifestaţii cu ocazia zilelor festive (1 Mai, 23 August) etc. Pe lângă acestea, elevul mai avea şi alte sarcini: orele de atelier efectuate în subsolul şcolilor sau în fabrici (opt ore pe săptămâna la strung sau la traforaj) şi participarea, alături de armată, la strânsul recoltelor.

Citiţi şi:

 

Teren de golf şi zonă de agrement de 15 milioane de euro lângă Alba Iulia. Cum arată investiţia patronului companiei „Transavia“

Sute de saşi plecaţi în Germania s-au întors în satul natal din Ardeal. Care este obiceiul unic care i-a readus pe toţi acasă

Cum se face exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Motivele întârzierii plăţii despăgubirilor către proprietari

Cum se „spăla“ aurul la Pianu, în centrul Transilvaniei. A fost principala sursă de venit a localnicilor timp de sute de ani

Cum se întocmeşte în detaliu un plan de afaceri competent. Rolul esenţial al celor „4P“ în succesul unei firme

Zeul misterelor de la Apulum. Cum decurgea un ritual de iniţiere mithraic la care participau soldaţii romani

Alba Iulia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite