Alo? Mobilul – o istorie de un secol

Primele încercări de a comunica altfel decât direct au fost făcute în urmă cu mai bine de o sută de ani, dar abia în 1982 telefoanele mobile au început să fie comercializate la scară largă. După 30 de ani, viaţa fără gadgetul tot mai inteligent a devenit de neconceput.

A-ţi uita telefonul acasă a devenit una dintre micile drame ale lumii contemporane. Să trebuiască să supravieţuieşti o zi întreagă fără mobil, fără acces nu doar la comunicarea verbală, ci şi la notele, jocurile preferate sau accesul la internet în orice loc te-ai afla este aproape de neconceput pentru omul modern.

În lume, au fost realizate prototipuri începând din 1908, când s-a acordat primul patent pentru un prototip de telefon fără fir. În 1926, pe trenul Hamburg-Berlin, călătorii puteau comunica prin intermediul unor aparate wireless. Telefonul mobil modern a apărut pe 4 aprilie 1973, în Statele Unite ale Americii. Primul apel dat de către Motorola a fost către rivalii de la AT&T Bell Labs. A mai fost nevoie de 10 ani până când tehnologia să fie accesibilă publicului prin modelul DynaTac de 450 de grame şi care costa 3.500 de dolari.

Primele telefoane mobile din România au apărut după 1990. Dacă astăzi vorbim despre pixeli, camere foto şi procesoare quad core, atunci portabilele erau denumite „celulare", iar caracteristica de bază era aspectul de cărămidă. Primele telefoane mobile erau dispozitive grele, de tipul Dancall NMT, folosit pe defuncta reţea Telemobil.

Click pe foto pentru a vedea evoluţia telefonului

În 1999, FAIN era un telefon albastru

Constantin Petrescu (52 de ani) din Iaşi şi-a început uşor relaţia cu telefoanele mobile. „Prima oară am avut de fapt un pager, care era un aparat de dat mesaje, foarte la modă atunci pentru că îl văzusem numai în filme. În schimb, primul celular l-am cumpărat prin 1996. Era un Nokia. Mă mândream cu el, dar nimeni nu ştia că nu mai are semnal în afara oraşelor", povesteşte Petrescu.

După eşecul cu celularul uriaş de la Telemobil, bărbatul a schimbat telefon după telefon. „Nu am trecut niciodată la smartphone pentru că uzez telefoanele rapid şi le port prin locuri murdare. După Nokia am avut un Bosch. Se închidea după o zi şi avea semnal prost. Când i-a căzut antena, a trebuit să-l schimb. Poate cel mai frumos telefon din acea perioadă a fost un Mitsubishi. Nu avea cine ştie ce funcţii, dar era albastru, iar culorile erau la mare preţ pe atunci", spune bărbatul.

El consideră că mobilele nu l-au schimbat, dar este total ataşat de ele: „Nu pot să plec fără telefon de acasă. Nu mai am nici fix şi nu mai pot să reţin numere de telefon. Am aparate simple: un Nokia alb-negru şi unul color. De la Nokia 1100 nu am încercat alt producător, poate pentru că mi-e greu să mă adaptez meniurilor", recunoaşte Petrescu.

Societatea s-a schimbat în funcţie de telefonul mobil. Jurnalistul de la cotidianul britanic „The Guardian", Neil Roberts, vorbeşte despre două influenţe marcante ale celularului. În primul rând, eticheta a trebuit modificată pentru a fi adaptată timpului.

De exemplu, Japonia are reguli foarte dure pentru folosirea telefonului în mijloacele de transport în comun. Astfel, niponii nu au voie să răspundă la mobil şi trebuie să şi-l pună pe profilul silenţios. Tot acolo, poliţia a început o campanie împotriva bărbaţilor care-şi folosesc smart­phone-urile pentru a poza sub fustele femeilor.

De asemenea, SMS-urile

au modificat capacitatea oamenilor de a înţelege noi cuvinte. Un studiu recent al Universităţii din Calgary (Canada) a arătat că mesageria inhibă creativitatea lingvistică, iar oamenii au tendinţa de a folosi mai puţine cuvinte bine alese, pentru a putea să le „înghesuie" în 160 de caractere. „Mesajele text sunt asociate constrângerilor lingvistice rigide care duc la respingerea cuvintelor noi de către oameni", a spus cercetătoarea Joan Lee.

Tendinţele, mereu adaptate descoperirilor

„Dacă la început telefonul mobil era un mijloc de comunicare la distanţă, odată cu apariţia telefoanelor inteligente, ele capătă o nouă funcţionalitate în viaţa noastră", consideră Pavel Căruntu, Product Manager Devices la Orange. Acesta crede că dacă înainte clienţii căutau telefoane cu design modern, cât mai mici şi cu ecran color, acum oamenii caută telefoane cu sisteme de operare avansate care să le înlocuiască PC-ul atunci când se află în mişcare.

„În ultimii ani am observat tendinţa migrării către modele care permit accesul la reţele sociale şi oferă o multitudine de variante de comunicare instant, posibilităţi extinse de stocare, acces la GPS, navigare avansată pe internet, comparabil cu cel oferit de către un PC", mai spune specialistul.

De asemenea, reprezentanţii companiei Vodafone spun că românii iau în calcul mai des achiziţionarea unui smartphone. „Rata de penetrare în România se situa la 5% în 2011, faţă de 8% la nivel mondial", spun cei de la Vodafone.  În plus, la nivelul furnizorului de telefonie mobilă vânzările de telefoane inteligente au ajuns la 30% din numărul total în ianuarie 2012.

Surprinzător, în România, preţul nu este factorul decisiv care influenţează decizia de cumpărare. „Clienţii noştri apreciază performanţele sistemului de operare, designul, specificaţiile tehnice, fiind dispuşi să direcţioneze un buget considerabil pentru achiziţionarea unui terminal perfomant. Iar dacă smartphone-ul este achiziţionat cu un abonament dedicat, preţul lui scade", consideră reprezentanţii Vodafone.

"Nu pot să plec fără telefon de acasă. Nu mai am nici fix şi nu mai pot să reţin numere de telefon."
Constantin Petrescu
proiectant

Mobilul lui Chaplin

O înregistrare suplimentară din filmul „The Circus" (1928), al lui Charlie Chaplin, a uimit pasionaţii de tehnologie anul trecut. Într-un scurt pasaj, o femeie pare a merge pe stradă vorbind la telefonul mobil. Unii au spus că femeia ar avea un radio mobil în mână, dar nu au explicat de ce aceasta vorbeşte în acelaşi timp. George Clark, un american pasionat de filme, a observat această ciudăţenie.

Simbolurile preistoriei smartphone-urilor

- Unele telefoane au venit sau au trecut, dar unele au rămas în mintea oamenilor prin influenţa avută.
- a avut o scurtă perioadă când a realizat telefoane mobile, modelul Simon Personal Communicator din 1993 putând fi considerat un protosmartphone. Includea funcţionalităţi de pager şi chiar de fax.
- De asemenea, o firmă care a fost cândva populară, dar a decăzut după apariţia smartphone-urilor, a fost Palm. Modelul Treo 600 era dotat cu cameră foto şi ecran color de calitate.
- Primul telefon mobil vândut la scară industrială a fost Motorola StarTac, un aparat cu clapetă şi cu vibraţii. Costa 1.000 de dolari şi au fost vândute 60 de milioane de exemplare.
- Nokia s-a remarcat prin 3310, un model lansat în anul 2000, dar pe care unii îl folosesc şi astăzi. Bateria rezistentă, jocul Snake şi legendara indestructibilitate l-au adus pe locul patru în clasamentul celor mai bine vândute dispozitive.
- LG a schimbat piaţa în 2006 cu Chocolate care s-a vândut în 15 milioane de exemplare, al optulea cel mai bine vândut mobil din istorie.

„Nomofobia", boala lipsei de mobil

Ca majoritatea tehnologiilor introduse în ultimii o sută de ani, telefoanele mobile s-au transformat dintr-un alt aparat pentru îmbunătăţirea vieţii într-o nevoie. Dispariţia telefoanelor fixe din casele oamenilor şi lipsa de popularitate a celor publice au venit şi pe fondul cumpărării intensive de celulare. Pentru a marca dependenţa de portabile, psihologii folosesc termenul de „nomofobie" („no-mobile-phone phobia").

Conform ultimului sondaj realizat de către firma britanică de securitate digitală SecurEnvoy, 66% din cei intervievaţi sunt îngrijoraţi şi speriaţi atunci când nu au la dispoziţie telefonul mobil. Procentul este într-o continuă creştere, un studiu de acum patru ani realizat în Marea Britanie arătând că doar 50% din respondenţi sufereau de o formă a acestei fobii.

La o analiză mai detaliată, se poate observa că cea mai mare incidenţă are loc la tinerii cu vârste între 18 şi 24 de ani, cei mai fideli tehnologiilor contemporane. Astfel, 77% din ei intră în panică în momentul când pleacă de acasă fără telefon.

În cazul celor cu vârste între 25 şi 34 de ani, 68% au declarat că nu se simt confortabil fără gadgetul mobil în buzunar, iar cei mai bătrâni, deşi sunt cel mai puţin afectaţi de „nomofobie", au înregistrat un procent de 55%.

Bărbaţii par a fi mai ataşaţi de telefoanele lor decât femeile, cel puţin din punct de vedere statistic. 70% din bărbaţi spun că suferă de o formă de „nomofobie" şi doar 61% din femei au recunoscut acest lucru.

Specialiştii de la SecurEnvoy susţin că acest lucru nu este neapărat o caracteristică esenţială, deoarece bărbaţii obişnuiesc să aibă mai mult de un telefon. Astfel, 47% din respondenţii de sex masculin au spus că au două gadgeturi, în timp ce doar 36% din femei umblă cu două celulare în geantă.

Cum se manifestă dependenţa

„Nomofobia" are mai multe simptome identificate de psihologi. Primul este o senzaţie fizică neplăcută în momentul pierderii sau uitării telefonului mobil. De asemenea, refuzul de a închide gadgetul intra în această categorie. În cazurile extreme, specialiştii spun că există şi atacuri de panică în toată regula.

În plus, nomofobia apare chiar şi atunci când utilizatorii au telefonul asupra lor, dar se uită obsesiv în buzunar după el sau îl scot pentru a vedea dacă au primit vreun apel. Esenţială pentru identificarea acestui sindrom este obsesia de durată. Nomofobia nu se aplică în cazul unei zile extrem de importante, când o persoană şi-a uitat telefonul acasă şi chiar avea nevoie de el.