Viaţa poate fi frumoasă şi după menopauză!
0
Manifestările neplăcute afectează 75% din europencele aflate în această perioadă a vieţii. Însă pentru fiecare dintre simptomele specifice există soluţii, afirmă specialiştii.
Menopauza nu este o boală, ci o etapă naturală de tranziţie în viaţa unei femei. Dar, tocmai din acest motiv, multe dintre femei suportă disconfortul aferent fără a lua măsuri care le-ar putea îmbunătăţi considerabil calitatea vieţii. Mai mult, ele nu ştiu că măsurile medicale luate încă de la primele manifestări (din perioada de premenopauză) contribuie la prevenirea unor boli grave, precum afecţiunile cardiovasculare şi osteoporoza. Tocmai din acest motiv, tema Zilei Internaţionale a Menopauzei de anul acesta, marcată peste tot în lume în data de 18 octombrie, o reprezintă importanţa tratării primelor manifestări: bufeurile (valurile de căldură ce cuprind tot corpul şi care durează câteva secunde) şi transpiraţiile nocturne.
„Frecvenţa acestor manifestări este diferită la populaţia feminină a lumii. În Asia, doar o femeie din cinci declară simptome vasomotorii (n.r.- bufeuri şi transpiraţii nocturne), în timp ce în Europa, 75% din femei sunt afectate de astfel de manifestări, care nu sunt luate în serios, iar femeile îndură în loc să meargă la medic", explică dr. Tobie de Villiers, preşedintele Societăţii Internaţionale de Menopauză (Internaţional Menopause Society, IMS).
Fertilitatea, pe un drum închis
Din punct de vedere fiziologic, menopauza reprezintă încetarea fertilităţii feminine. „Înseamnă epuizarea capitalului folicular cu care femeia se naşte şi care se «consumă» în ovulaţiile lunare. De aceea, vârsta de debut a menopauzei este diferită de la o femeie la alta. În general, apare între 45 şi 55 de ani", explică medicul primar ginecolog Alexandru Ciulcu de la Spitalul de Obstetrică şi Ginecologie „Ioan Cantacuzino" din Bucureşti. Potrivit specialistului, se poate vorbi despre menopauză dacă menstruaţiile lipsesc timp de un an. Încetarea activităţii ovarelor înseamnă inclusiv stoparea secreţiei de estrogen, hormon feminin produs de ovare. Încetarea producţiei de estrogen antrenează o serie de modificări ce afectează la nivel global calitatea vieţii.
Simptomele severe anunţă boli
Tulburările emoţionale, disconfortul dat de bufeuri şi de transpiraţiile nocturne şi creşterea riscului de afecţiuni pentru care hormonul feminin estrogen oferă protecţie (bolile cardiovasculare şi osteoporoza) fac din menopauză o perioadă dificilă pentru majoritatea femeilor. Potrivit specialiştilor, ele ar trebui să meargă la medic pentru a găsi, împreună cu acesta, soluţii la problemele specifice, mai ales că intensitatea simptomelor prezice şi riscul de a dezvolta boli.
Un studiu internaţional - „Vasomotor Symptoms and Coronary Artery Calcium in Postmenopausal Women", realizat în 2010 şi publicat în revista americană „Menopause", a arătat că femeile care au simptome vasomotorii severe au un risc de boală cardiovasculară mai mare decât celelalte. Explicaţia dată de autorii studiului este că simptomele deranjante, în special bufeurile, generează un nivel ridicat de stres oxidativ în organism, adică determină eliberarea unei cantităţi mari de radicali liberi ce perturbă procesele organice şi duc, în timp, inclusiv la sporirea riscului cardiovascular.
Tratamentele, de la primele manifestări
Statisticile arată că terapia de substituţie hormonală atenuează bufeurile şi transpiraţiile nocturne cu până la 90% . Însă miza acestora este chiar mai mare, fiindcă previn şi bolile cardiovasculare şi osteoporoza. De aceea, specialiştii spun că terapia de substituţie hormonală trebuie să înceapă încă de la debutul simptomatologiei: bufeuri şi transpiraţii nocturne. „Dacă începe mai târziu de 5 ani, eficienţa terapiei de substituţie hormonală în privinţa prevenirii bolilor cardiovasculare şi osteoporozei este redusă, ba, mai mult, există riscul ca terapia să agraveze problemele deja existente", mai spune medicul ginecolog Alexandru Ciulcu.
Viaţa de cuplu nu încetează odată cu menopauza şi cu andropauza Foto: shutterstock
Terapia de substituţie hormonală are rolul de a atenua simptomele specifice: bufeurile, transpiraţiile, uscăciunea vaginală şi tulburările urinare. De asemenea, ele reduc riscul de osteoporoză, fiindcă administrarea de hormoni estrogenici previne pierderea masei osoase.De altfel, studiile realizate de-a lungul timpului au arătat că femeile care intră precoce la menopauză sunt mai predispuse la osteoporoză.
„Carenţa de estrogen împiedică formarea de noi travee osoase (n.r. - straturi osoase) şi, din această cauză, oasele încep să se demineralizeze", explică medicul primar ginecolog Ruxandra Dumitrescu de la Spitalul Clinic „Cantacuzino" din Bucureşti. Potrivit specialistei, măsurile de prevenire a osteoporozei trebuie luate de la vârste foarte tinere. Iar sportul este cea mai bună dintre metodele de prevenire, deoarece ajută la fixarea calciului în oase.
Inima şi vasele nu mai sunt protejate
Până la vârsta menopauzei, femeile sunt mai puţin predispuse la afecţiuni cardiovasculare, deoarece beneficiază de efectul protector al estrogenilor. Odată ajunse la menopauză însă, protecţia scade vertiginos. „În timpul menopauzei, procesul firesc de scădere a concentraţiei de estrogeni atrage cu sine şi o diminuare a efectului protectiv asupra vaselor sanguine. Estrogenii controlează activitatea metaloproteinelor, substanţe care împiedică formarea plăcilor de grăsime pe vasele de sânge, care, în timp, favorizează apariţia bolilor cardiovasculare", explică medicul ginecolog-obstetrician Marilena Băluţă de la Clinica Generis din Bucureşti.
Terapia de substituţie a născut controverse
Unele studii susţin că terapia de substituţie cu estrogen creşte riscul de cancer de sân. Specialiştii spun însă că, dacă aceste tratamente se administrează corect, beneficiile sunt mai multe comparativ cu riscurile. „Dacă sunt excluse contraindicaţiile absolute, printre care istoricul de cancer de sân şi de endometru în familie, bolile de coagulare, disfuncţiile renale şi cele hepatice, riscurile terapiilor de substituţie hormonală în menopauză sunt mici, iar beneficiile sunt întotdeauna mari, fiindcă respectiva femeie este monitorizată constant şi orice tulburare, de orice natură, se depistează în momentul zero, când se pot lua măsuri", spune medicul primar endocrinolog Delia Niţescu de la Policlinica Vitan din Capitală.
Apărută tardiv, creşte riscul de cancer de sân
Studiile arată că riscul de cancer mamar nu este asociat doar cu terapiile de substituţie hormonală la menopauză. În ciuda faptului că 70% din femeile diagnosticate cu cancer de sân au peste 50 de ani, nici măcar menopauza ca atare nu reprezintă un factor de risc pentru apariţia cancerului de sân. În schimb, riscul creşte atunci când menopauza se instalează târziu.
„Într-adevăr, menopauza tardivă poate fi un factor de risc pentru cancerul mamar şi asta din cauză că sânii (aspect, consistenţă, dezvoltare şi funcţionare) sunt tributari secreţiei hormonilor sexuali. O secreţie hormonală ovariană prelungită poate reprezenta un indicator în ceea ce priveşte creşterea riscului de dezvoltare a acestui tip de cancer", explică asist. univ. doctor Ciprian Pop Began, medic specialist ginecolog la Spitalul Universitar de Urgenţă „Elias" din Bucureşti.
"Vârsta de debut a menopauzei este diferită de la o femeie la alta. În general, apare între 45 şi 55 de ani.''
Alexandru Ciulcu medic primar ginecolog
Afectează sexualitatea
Sfârşitul fertilităţii nu înseamnă şi sfârşitul sexualităţii, deşi la menopauză se produc modificări la nivelul organelor genitale care afectează viaţa sexuală. „Se observă scăderea libidoului, atrofie genitală şi uscăciune a mucoasei vaginale", explică medicul ginecolog Alexandru Ciulcu. Satisfacţia vieţii sexuale se poate recâştiga prin aplicarea locală de geluri cu estrogen sau prin folosirea lubrifianţilor, care compensează din efectele negative ale menopauzei asupra sexualităţii. „Aceste geluri acţionează doar local, nu sunt tratamente de substituţie hormonală şi nu influenţează metabolismul general", precizează medicul.
90% din simptomele menopauzei pot fi atenuate cu ajutorul terapiei de substituţie hormonală.
Opinia specialistului: Poate fi necesară consilierea psihologică
Keren Rosner
psihoterapeut
Într-adevăr, această perioadă este una dintre cele mai dificile din viaţa unei femei, însă poate fi depăşită fie apelând la propriile resurse, fie cu ajutorul medicului si psihologului. Fiecare femeie trebuie să se pregătească psihologic pentru această etapă. În plus, ea trebuie să se informeze pentru a nu interpreta greşit simptomele ce vor caracteriza această perioadă. Deoarece perioada de instalare a menopauzei poate dura până la câţiva ani, femeia are nevoie de susţinere, atenţie, înţelegere şi de sprijin din partea celor jur şi, în special, din partea partenerului.
Din păcate, există femei care, odată ajunse la menopauză, încep să aibă o gândire de genul: „sunt bătrână", „nu mai sunt atrăgătoare", „mă simt inutilă", „viaţa mea este spre final". Gândirea influenţează starea emoţională care, la rândul ei, induce un anumit comportament. Femeia poate deveni astfel neglijentă în ceea ce priveşte aspectul ei fizic şi dezinteresată de lucruri care cândva îi făceau plăcere. Aşa se face că aceste femei intră într-un cerc vicios, iar starea de tristeţe, de iritare şi de irascibilitate permanentă le periclitează relaţia cu partenerul şi cu cei din jur. În plus, starea de disconfort psihic este accentuată şi de disconfortul care apare pe fondul simptomelor fizice, specifice menopauzei (bufeuri, transpiraţii nocturne, uşoară îngrăşare, oboseală, dureri de cap, greaţă, ameţeli, stări confuzionale).
O etapă firească, dar învăluită în mituri
1„Femeile aflate la menopauză au mai puţin chef de sex."
Adevărat. Din cauza scăderii nivelului de estrogen, mucoasa vaginală se ususcă. Această situaţie determină un disconfort care, inevitabil, influenţează în mod negativ viaţa sexuală a femeilor aflate la menopauză. Asta nu înseamnă însă că odată cu menopauza ia sfârşit sexualitatea femeilor.
2„După menopauză, cele mai multe femei se îngraşă."
Fals. Faptul că femeile încep să ia mai mult în greutate după ce ajung la menopauză nu are de-a face cu hormonii. De vină este reducerea ţesutului muscular, care favorizează şi încetinirea ratei metabolismului. Acesta scade cu 3% în fiecare an, ceea ce înseamnă că o femeie care la 50 de ani mănâncă la fel ca la 25 va lua negreşit în greutate.
3 „Andropauza este echivalentul menopauzei la bărbaţi."
Parţial adevărat. Şi în cazul bărbaţilor, ca şi în cazul femeilor, nivelul hormonilor sexuali se diminuează cantitativ pe măsură ce înaintează în vârstă. Însă, în cazul primilor, această scădere este mult mai lentă decât în cazul celor din urmă şi, prin urmare, modificările de ordin fizic şi psihologic sunt mai puţin vizibile.
Se încarcă comentariile...
