Paradoxul comunicării moderne

Comunicarea virtuală intervine de multe ori şi în relaţia de cuplu

Tehnologia a schimbat complet regulile societăţii actuale şi mai ales felul în care ne raportăm la ceilalţi. De multe ori stăm la câţiva metri de cunoscuţi şi preferăm să comunicăm online.

Cristina G., 27 de ani, este angajată într-o companie multinaţională din Bucureşti de mai bine de un an. Înainte să se angajeze aici, lucrase la o firmă cu un număr mai mic de angajaţi. Diferenţele se văd, inclusiv din punct de vedere al modului de comunicare.

Dacă la primul job, unde avea doar opt colegi, vorbeau mai mult între ei şi comunicau faţă în faţă, ieşeau cu toţii la cafea sau la ţigară şi discutau problemele pe care le aveau cu mai multă uşurinţă, aici, unde sunt zeci de birouri într-o încăpere imensă, lucrurile stau altfel. „Totul se comunică prin e-mail, pentru că aşa este procedura. Dacă ai ceva de făcut, mai întâi suni şi chiar dacă ai spus totul la telefon, trebuie să trimiţi din nou un e-mail, în aşa fel încât, dacă se întâmplă ceva şi colegul respectiv nu face ceea ce i-ai zis la telefon, tu să fii acoperit", explică tânăra.

Acest lucru se întâmplă chiar dacă persoana cu care lucrează e la doar câteva birouri distanţă, nu doar atunci când vorbeşte cu colegii din alte filiale, situaţie în care e mai simplu să comunice prin e-mail decât să se întâlnească personal.

„Am colegi care, chiar dacă sunt exact lângă mine, preferă să-mi scrie pe Messenger sau pe Facebook. Ei spun că le este mai comod, că e mai simplu, deşi stau chiar în stânga mea sau în spatele meu. Nu interacţionăm decât dacă ieşim în pauze, în rest, vorbim foarte puţin. Suntem efectiv legaţi de calculator", spune Cristina. Mai mult, tânăra recunoaşte că, după ce ajunge acasă, face acelaşi lucru.

Prieteni de SMS şi iubiţi de Messenger

„Cum intru în casă deschid calculatorul, Messenger-ul şi apoi Facebook-ul, după care mă duc la masă. E un fel de automatism. Uneori, uit că trebuie să mănânc şi stau să văd ce poze noi au mai postat prietenii." Liviu şi Răzvan, doi tineri în vârstă de 22 de ani din Bucureşti, care sunt prieteni de aproape 10 ani, preferă să comunice prin SMS, cu toate că se află unul lângă altul. Cei doi ies în oraş sau în faţa blocului cu mai
mulţi prieteni, dar aleg să discute prin intermediul mesajelor scrise, pentru a avea intimitate.

„Cu toate că suntem unul lângă altul, ne mai dăm SMS‑uri, pentru ca alţii să nu audă ce vorbim. Mai glumim, mai bârfim şi nu vrem ca prietenii să intre în intimitatea noastră", spune Răzvan. Mai mult, cei doi afirmă că există şi momente când se află afară, dar preferă să vorbească prin SMS chiar şi cu iubitele lor, din acelaşi motiv amintit mai sus. Comunicarea virtuală ia de multe ori locul celei reale şi când vine vorba de relaţiile de cuplu. Eduard, un tânăr de 26 de ani care locuieşte în aceeaşi casă cu iubita lui, recunoaşte că discută de multe ori cu aceasta pe internet, deşi sunt acasă.

„Eu mă joc uneori pe calculator şi ea se uită la filme în camera alăturată. Dacă mi se face foame o întreb pe internet dacă vrea să mâncăm ceva. E mai comod aşa", spune Eduard. Acceaşi metodă o practica şi cu foştii lui colegi de apartament. „Ne dădeam întâlniri la ţigară, în bucătărie, în urma unor mesaje pe Messenger", îşi aminteşte tânărul.

Avantaje şi dezavantaje

La serviciu, comunicarea virtuală aduce şi avantaje, şi dezavantaje, susţine Monica Dona, specialist HR. „De multe ori, preferi să dai un e-mail sau să-i scrii un mesaj colegului, de teamă să nu‑l deranjezi. În plus, comunicarea în scris asigură faptul că cel care a primit mesajul îl va citi, iar informaţiile nu se vor pierde", spune Monica Dona.

Totuşi, comunicarea reală creşte eficienţa echipelor şi implicarea la serviciu. „Multe corporaţii au spaţii de relaxare pentru angajaţi, organizează ieşiri şi evenimente tocmai pentru ca aceştia să aibă ocazia să se cunoască şi într-un spaţiu informal", adaugă ea.  
Există însă şi dezavantaje. Comunicarea virtuală, sub toate formele ei, poate avea o influenţă negativă asupra celor care o aleg. În timp, conversaţiile prin intermediul internetului reduc abilitatea unei persoane de a empatiza cu cei din jur şi de a conştientiza consecinţele pe care acţiunile sale le are în viaţa reală.

Susan Greenfield, o reputată cercetătoare britanică în domeniul fiziologiei creierului, consideră că internauţii ajung să nu mai interacţioneze cu ceilalţi în viaţa de zi cu zi şi nu mai sunt în stare să distingă binele de rău în tot ceea ce fac. „Practic, fiecare acţiune de pe reţelele de socializare poate fi corectată, de aceea omul încetează să conştientizeze consecinţele acţiunilor sale în lumea reală. Ca urmare, omul nu are capacitatea de a interpreta corect lumea înconjurătoare", a explicat Greenfield. În urma cercetărilor realizate, specialista a ajuns la concluzia că persoanele mai active pe reţelele de socializare sunt cu atât mai singuratice în viaţa reală.

„Lipsa persoanei în forma fizică, în cazul comunicării virtuale, face să fie facilă exprimarea unor opinii, dar trunchiază nuanţele şi interpretările de situaţii. Relaţiile interumane îşi pierd din farmec şi complexitate, trăirile afective sunt reduse şi minimalizate prin renunţarea la informaţiile date de simţuri. Trimitem un mesaj, dar nu ştim dacă a fost citit cu răceală sau cu zâmbet pe buze, dacă persoana s-a emoţionat sau a roşit, dacă a avut ochii înlăcrimaţi sau plini de repulsie", crede şi psihologul Keren Rosner, din Bucureşti.

Timpul nostru online

O companie de monitorizare online, Experian, a analizat recent vizitele internauţilor pe site-ul de socializare Facebook, stabilind cât timp petrec în medie utilizatorii într-o singură sesiune. Datele arată că o persoană stă pe Facebook, la o accesare, între 18 şi 36 de minute.

În România, site-urile sociale sunt încă o noutate, iar asta îi face pe români să acorde o mai mare importanţă postărilor, de exemplu, decât sarcinilor de la serviciu. Potrivit unui sondaj realizat de site-ul de recrutare bestjobs.ro, 35% din angajaţii români stau pe internet în timpul programului de lucru în loc să lucreze şi 15% din aceştia petrec zilnic peste patru ore din timpul de lucru pe Messenger sau pe
Facebook. 

53 de miliarde de minute  pe lună sunt consumate pe Facebook, la nivel mondial.

900 de milioane de oameni petrec în medie 15,5 minute pe zi pe Facebook.

12% din români folosesc reţelele sociale de mai multe ori pe zi.

15% din totalul tinerilor petrec mai mult de 100 de ore pe lună online.

Încotro ne îndreptăm?

Cu toţii suntem nevoiţi să ne obişnuim şi să învăţăm din mers ce oferă noua tehnologie, într-o societate care evoluează tot mai rapid. Cu siguranţă, apariţia reţelelor de socializare schimbă relaţiile de comunicare. Mulţi sunt de acord cu noua modalitate de interacţiune umană, dar există şi unele persoane care se împotrivesc ei.

Sociologul Alfred Bulai este de părere că, această utilizare intensă a reţelelor sociale se va diminua pe viitor. „După o perioadă de timp, oamenii vor descoperi că e inutil să stai cu orele pe reţelele de socializare şi nu numai.  În timp, situaţia se va echilibra, însă este nevoie de mai mulţi ani", a declarat Alfred Bulai.

Sociologul compară amploarea pe care o au acum aceste platforme online cu momentul apariţiei televizoarelor. Atunci, americanii stăteau câte şase ore în faţa televizoarelor. Acum, însă, sunt persoane care nu se mai uită deloc la televizor, folosind doar internetul dacă vor să se informeze, să se uite la un film sau să se joace ceva. Chiar dacă nu presupun o interacţiune directă cu interlocutorul, Facebook şi Messenger reprezintă modalităţi de socializare. 

Pericolele socializării online

Aşa cum ştim, totul trebuie însă făcut cu o limită, pentru că există pericole. Comunicarea virtuală poate deveni pentru unii utilizatori un refugiu, ajungând să-şi respingă semenii şi chiar să evite să-şi confrunte propriile temeri sau complexe.

Sunt anumiţi indivizi mai introvertiţi, care cu greu pot să socializeze sau care suferă de fobie socială şi evită oamenii. Psihologul Keren Rosner consideră că „pentru aceştia, existenţa comunicării virtuale este un dar divin, dar uită că, de fapt, au o problemă ce necesită rezolvare. Este o metodă imediată de soluţionare".Sociologul Alfred Bulai atrage atenţia însă, asupra unui lucru esenţial pentru orice individ. „Comunicarea virtuală nu poate oferi un lucru: interacţiunea directă cu celălalt. Facebook-ul, de exemplu, nu-i poate satisface această nevoie", este de părere specialistul.

"Comunicarea virtuală nu poate oferi un lucru: interacţiunea directă cu celălalt.'
Alfred Bulai sociolog

Cum să păstrezi echilibrul

- Utilizează cu măsură metoda comunicării virtuale şi nu depăşi mai mult de două ore.
- Foloseşte platformele de comunicare online pentru a-ţi uşura viaţa, pentru relaxare sau pentru a comunica anumite lucruri în timp util.
- Programează-ţi timpul şi nu „te lăsa furat" de conversaţiile online.
- Fă-ţi timp pentru prietenii tăi şi stabileşte întâlniri săptămânale cu ei la un suc sau la un film.
- Păstrează cele mai importante informaţii pentru a le comunica faţă în faţă.
- Ţine cont de faptul că limbajul non-verbal este foarte important în transmiterea mesajului şi te ajută să-l înţelegi mult mai bine.