Mărţişorul, o tradiţie pe cale de dispariţie
0
Tot mai mulţi români preferă să ofere o floare sau o bomboană în locul tradiţionalului mărţişor, din motive practice. De partea cealaltă, nici femeile care primesc totuşi mărţişoare nu le mai poartă în piept.
Mărţişoarele tradiţionale sunt oferite tot mai rar femeilor sau capătă noi forme, cu o semnificaţie mult diferită de cea originală. În locul podoabelor purtate în piept, mulţi bărbaţi oferă acum o floare sau un „mărţişor comestibil“: bomboane, tablete de ciocolată sau prăjituri.
Alteori, mărţişorul dăruit la început de primăvară pentru a aduce noroc nu mai este doar simbolic. El este înlocuit cu un obiect practic sau cu unul de valoare, cum ar fi o broşă, un pandantiv ori o pereche de cercei din aur sau argint.
„Mulţi români caută utilitatea unui mărţişor, pentru că nu-i cunosc semnificaţiile. Să oferi un obiect util nu are nicio relevanţă pentru sărbătoarea de 1 martie. Pun această tendinţă pe seama necunoaşterii valorilor tradiţionale. Sunt oameni care sărbătoresc Crăciunul, dar nu au habar care este semnificaţia acestuia“, spune Virgil Niţulescu, directorul Muzeului Ţăranului Român din Capitală.
Plăcerea de a dărui, umbrită de obligaţie
Tradiţia de a oferi un mărţişor este pentru bărbaţi un gest ritualic făcut din obligaţie, mai degrabă decât unul făcut cu plăcere. Astfel, mărţişorul devine o formă de apreciere, un mod de a transmite un mesaj, iar bucuria de a dărui dispare.
„Trebuie să recunosc că le cumpăr colegelor flori sau mărţişoare de 1 şi 8 martie pentru că «trebuie» şi mă gândesc mereu cu groază că mă aşteaptă o cheltuială mare. Le ofer cu plăcere doar unora dintre ele, care îmi sunt mai apropiate“, mărturiseşte Marian Călin (32 de ani), din Bucureşti.
Atunci când există totuşi plăcerea de a dărui, se întâmplă adesea să nu existe şi dorinţa de a purta mărţişorul. „Sunt tot mai puţine femeile care pun în piept mărţişoare. Obiceiul acesta a rămas o plăcere doar pentru fetiţe, nu şi pentru domnişoare şi doamne“, mai spune Virgil Niţulescu. Alina (41 de ani), din Giurgiu, se numără printre cele care nu mai găsesc o plăcere în a purta un mărţişor în piept. „Am purtat în liceu şi în facultate, dar după aceea, am renunţat la obicei. Erau ani în care nu-mi plăcea niciun mărţişor suficient de mult încât să-l port în piept. Unele erau prea mari, altele prea kitsch...“, îşi aminteşte ea.
Şnurul este mărţişorul autentic
Mărţişoarele sunt simboluri ale renaşterii naturii, odată cu venirea primăverii, şi au rol de talismane. Primul mărţişor a fost şnurul împletit din fir alb şi roşu. Albul semnifică puritate şi energie, iar roşul protejează de rele în credinţa populară. „Şnurul este mai important decât obiectul ataşat lui. Acesta este mărţişorul autentic“, spune Virgil Niţulescu.
Primele obiecte ataşate şnurului alb-roşu au fost monedele de aur şi argint. Au urmat apoi mici bijuterii, de obicei din argint, şi mult mai târziu au apărut mărţişoarele din lemn şi din cânepă. În tradiţia populară, aducătoare de noroc sunt mărţişoarele care au formă de trifoi. Inima este simbol al iubirii, iar ancora – al credinţei.
Sunt tot mai puţine femeile care pun în piept mărţişoare. Obiceiul acesta a rămas o plăcere doar pentru fetiţe, nu şi pentru domnişoare şi doamne. Virgil Niţulescu
Târguri de Mărţişor în toată ţara
În oraşele mari din ţară sunt deschise zilele acestea mai multe expoziţii de unde românii pot cumpăra mărţişoare cu un design deosebit:
Bucureşti. În perioada 27 februarie – 3 martie, Muzeul Ţăranului Român găzduieşte un târg de mărţişoare în stiluri variate, de la rustic la contemporan. De asemenea, la Muzeul Naţional de Geologie există o expoziţia cu vânzare numită „Mărţişoare minerale“, până pe 10 martie, iar La Sala Dalles are loc „Festivalul Primăverii”, până pe 8 martie.
Braşov. Pe promenada din Parcul Titulescu, din centrul oraşului, există o expoziţie cu vânzare de mărţişoare hand made şi podoabe mai deosebite.
Cluj. Casa TIFF, sediul Festivalului Internaţional de Film Transilvania, este gazda unui târg de mărţişoare în perioada 28 februarie - 1 martie, orele 11 - 19.
Satu Mare. Târgul Mărţişorului Tradiţional şi-a deschis porţile, în premieră, la Negreşti-Oaş pe 25 februarie. Târgul va fi deschis până mâine, 1 martie.
Sibiu. La Shopping City Sibiu sunt expuse mărţisoare pictate pe sticlă, din mărgele, ceramică sau croşetate. De asemenea, până pe 8 martie, găsiţi mărţişoare în Piaţa Mică şi pe strada Nicolae Bălcescu.
Baia Mare. Un târg de mărţisoare are loc în incinta Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu“. El este deschis până pe 1 martie.
Suceava. În perioada 25 februarie – 10 martie are loc „Târgul mărţişorului“, în holul Casei de Cultură din Suceava şi la parterul Shopping City.
Iaşi. Centrul comercial Era Shopping Park găzduieşte în acest an „Târgul de Mărţişor“, în perioada 25 februarie - 8 martie. (a contribuit reţeaua de corespondenţi „Adevărul“)
Se încarcă comentariile...
