VIDEO Părinţii îi strică pe copii cu prea multe jucării

Sărbătorile de Moş Nicolae şi Moş Crăciun s-au transformat în adevărate concursuri puse în scenă de adulţi, prilej pentru ca cei mici să se fălească unii în faţa altora cu darurile primite

În urmă cu 15-20 de ani, Moş Nicolae era mult mai modest decât Moş Crăciun, iar respectarea acestei tradiţii funcţiona ca o adevărată lecţie pentru copiii care învăţau să se bucure şi de lucrurile mici. Ghetuţele umplute cu dulciuri, câteva fructe, eventual o hăinuţă nouă, şi-au pierdut din farmec în prezent. Societatea consumeristă şi ritmul haotic al vieţii moderne au schimbat, înainte de toate, comportamentul părinţilor în raport cu copiii, observă psihologul Cristina Fulop.

Drept dovadă, până şi nuieluşa pe care bătrânul Nicolae o foloseşte pe post de avertisment dat micuţilor obraznici s-a transformat astăzi într-un motiv de bucurie şi distracţie, de vreme ce părinţii pot cumpăra, mai nou, beţe frumos colorate şi cu jucării înfipte în vârf, ba chiar şi ornate cu cristale Swarovski.

Dărnicie născută din vinovăţie

Părinţii moderni se plâng mereu de pretenţiile din ce în ce mai mari ale copiilor în materie de cadouri, dar până la urmă cât de mult influenţează chiar ei acest comportament? Psihologul Cristina Fulop consideră că unul din motivele pentru care părinţii ajung să-şi bombardeze copiii cu cele mai în vogă jucării ţine de un anumit „spirit de imitaţie“.

„Suntem mimetici şi atunci când majoritatea procedează într-un fel, nu vrem să fim mai prejos, aşa că ne înscriem în tendinţa generală şi cumpărăm şi oferim excesiv. Acest comportament este încurajat de faptul că trăim într-o epoca a consumului, în care a fi cumpărător a devenit un stil de viaţă “, explică specialistul.  De aceea, pe fondul unei oferte excesive de jucării şi a publicităţii extrem de agresive, părinţii se simt presaţi să ofere din ce în ce mai mult, chiar şi atunci când costurile cadourilor depăşesc posibilităţile financiare ale familiei.

Extrem de frecvent în societatea actuală a devenit şi obiceiul părinţilor, izvorât dintr-un sentiment de vinovăţie, de a supracompensa cu o mulţime de cadouri absenţa fizică sau emoţională de lângă copii, un fel de „reparaţie“ pentru că sunt atât de ocupaţi şi prea puţin implicaţi în viaţa copiilor lor. „Există vorba «cu bani, poţi cumpăra orice». Din păcate, este doar un paleativ, care şi-a dovedit ineficienţa în timp. Pentru o dezvoltare armonioasă din punct de vedere psihologic, copilul are nevoie să petreacă timp de calitate împreună cu părinţii, de la activităţi simple, cum este masa servită în familie, până la activităţi complexe care îl stimulează în vederea dezvoltării personale, precum lectura şi sportul“, avertizează specialistul.

De multe ori, părinţii realizează că nu procedează corect atunci când exagerează cu răsfaţatul copiiilor, dar se consolează cu ideea că nu sunt singurii care fac asta. Bucureşteanca Raluca F., mama unei fetiţe de cinci ani, recunoaşte că face un efort financiar considerabil în perioada Sărbătorilor, ţinând cont de faptul că Moş Nicolae va încerca să-l îndese în ghetuţele fiicei sale pe Candy, un căluţ interactiv care a costat-o peste 300 de lei, iar pentru jucăriile de Crăciun şi-a unit eforturile cu ale bunicilor şi a ales o bucătărie în miniatură care a rotunjit suma la 600 de lei.

Nu mă dau banii afară din casă şi sunt conştientă că are prea multe jucării, dar cred că răul a fost făcut deja. Cu siguranţă, Alessia va fi dezamăgită dacă în cizme va găsi ciocolată şi bomboane şi nu jucăria cu care adoarme în gând de luni întregi. Plus că am aflat că două dintre prietenele ei vor primi poneiul pe care şi-l doreşte şi ea“, spune mămica

Exemplul oferit de Raluca F. ilustrează, în opinia psihologului Cristina Fulop, o altă greşeală majoră pe care părinţii o fac în mod constant. Adulţii ajung să le ofere câte ceva copiilor tot timpul, fără un prilej special. Ceea ce părinţii nu conştientizează, explică Fulop, este că oferirea constantă de jucării în timpul anului le fură celor mici din bucuria unor sărbători destinate acestui schimb de daruri. Astfel, aşteptările copilului ajung să fie supradimensionate, el dorindu-şi din ce în ce mai multe obiecte şi din ce în ce mai importante ca valoare financiară, o dată pentru că o sărbătoare nu este o zi obişnuită, şi în al doilea rând pentru că se dezvoltă un mecanism de tip adictiv, care îl face să nu simtă suficient, indiferent de cât de mult primeşte.

„Prea mult“ îi transformă în egoişti

O teorie verificată de psihologul britanic Oliver James, autorul cărţii pentru părinţi „Love Bombing“ (Sufocaţi cu dragoste), arată că fraţii care au la dispoziţie un număr redus de jucării învaţă mult mai repede să împartă resursele limitate şi să socializeze cu alţi copii. La polul opus se situează comportamentul fraţilor cărora părinţii le cumpără din ce în ce mai multe jucării, de cele mai multe ori în dublu exemplar, în speranţa că astfel se vor certa mai puţin pe aceleaşi obiecte. Psihologul spune că acesta este cel mai sigur mod prin care copiii devin indivizi egoişti, care nu ştiu să coopereze şi să împartă cu ceilalţi.

La rândul ei, Cristina Fulop aduce în discuţie, în ceea ce priveşte familiile cu mai mulţi copii, apariţia rivalităţii şi a competiţiei. „Ceea ce ar fi bine să înţeleagă părinţii este că afirmaţia vă iubesc pe amândoi la fel, este o declaraţie de razboi şi nu o modalitate de liniştire. Copiii, ca fiecare dintre noi, au nevoie să se simtă unici şi speciali şi nu la fel ca un altul, indiferent cine este el“, explică psihologul. Astfel, în funcţie de personalitatea copilului şi de mediul din care provine, abundenţa de jucării poate duce la comportamente abuzive de restricţionare a accesului altor copiii la jucăriile personale sau la atitudini indiferente faţă de jucării, ceea ce înseamnă că renunţă foarte uşor la ele în favoarea altor copii, dar şi că le pierd sau le distrug voluntar.

Ca o dovadă a interesului arătat de părinţii români în achiziţionarea de jucării, România este ţara din estul Europei cu cele mai bune perspective de creştere a vânzărilor de jucării, cu o rată anuala de majorare de 14% în perioada 2010-2015, confom unei statistici Euromonitor.  

Păpuşile suprasexualizate, trusele de machiaj şi jocurile violente 

Printre cele mai nepotrivite jucării pe care un părinte le poate oferi copiilor se numără cele cu conotaţii negative, care transmit mesaje greşite. În cazul fetelor, păpuşile de tip Barbie, excesiv de machiate, cocoţate pe tocuri şi îmbrăcate porovocator nu fac decât să le schimbe percepţia asupra propriului corp, la fel şi trusele de machiaj pe care sunt încurajate să le folosească de la vârste mici.

Suprasexualizarea păpuşilor tip Barbie poate produce efecte negative asupra fetiţelor care îşi construiesc imaginea de sine influenţate de aceste jucării. Urmare a interacţiunii cu astfel de păpuşi, copilele pot dezvolta complexe de inferioritate şi sentimente de inadecvare la vârsta pubertăţii şi la începutul adolescenţei. De asemenea, un alt efect negativ care poate apărea este acela că aceste fetiţe vor fi poate tentate, la începutul pubertăţii, să adopte comportamente specifice unei vârste mai mari decât vârsta lor biologică, specifică psihologul. 

La fel, în ceea ce-i priveşte pe băieţi, părinţii ar trebui să aibă grijă să nu le pună la dispoziţe numai jocuri violente, cum sunt armele de jucărie sau tot felul de personaje negative. Concentrarea excesivă asupra jocurilor de acest tip, ca şi vizionarea emisiunilor cu conţinut violent se pot dovedi dăunătoare dezvoltării copilului, susţine Fulop. 

„În urma cercetarilor care s-au efectuat pe loturi de copii expuşi unor jocuri şi desene animate violente s-au constatat că creşteri semnificative, ca număr şi intensitate, ale reacţiilor şi comportamentelor agresive îndreptate atât împotriva altor copii, cât şi asupra jucariilor, dar şi asupra adulţilor, precum şi apariţia sau creşterea numărului de comportamente autoagresive.“

„Profilul“ cadoului potrivit

Cel mai important atunci când alegem o jucărie este să cunoaştem foarte bine copilul şi să încercăm să i le oferim pe cele care îi pot stimula dezvoltarea în funcţie de vârsta pe care o are, spune Cristina Fulop. Apoi, jucăriile trebuie să îndeplinească trei condiţii pentru a fi şi utile, confom unui studiu dezvoltat de psihologul Liat Hughes Joshi. Prima se referă la valoarea socială a unei jucării, în sensul în care încurajează copiii să se joace împreună, cum este o minge sau un set de badminton. A doua este versatilitea oferită de jocurile de tip Lego, iar în al treilea rând obiectele trebuie să fie durabile, tocmai pentru a nu le înlocui mereu cu altele noi.  

Citeşte şi: 

FOTO Cele mai bune jucării ale anului

Copiii în maşină, bombe cu ceas pentru părinţii şoferi

Mereu pe fugă: câte minute pe zi mai reuşim să petrecem în familie