Un an de scandaluri la Casa Albă INFOGRAFIE

Un an de scandaluri la Casa Albă INFOGRAFIE

Donald Trump, preşedintele SUA Foto: Guliver/Getty Images

Pe 20 ianuarie SUA marchează un an de la învestirea lui Donald Trump în funcţia de preşedinte, interval presărat cu mai multe scandaluri şi controverse decât în orice alt mandat prezidenţial american.

Ştiri pe aceeaşi temă

Este greu de crezut că preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, este în funcţie doar de un an, deoarece numărul controverselor şi scandalurilor în care a fost implicat,  precum şi numărul mare de „cadavre“ politice pe care le-a lăsat în urmă depăşesc deja bilanţul oricărei administraţii prezidenţiale americane anterioare, scrie Jonathan Eyal în „The Straits Times“.
 
Cu un an în urmă, Donald Trump a promis că nu va mai avea de-a face cu imperiul său imobiliar, transferând frâiele Trump Organization celor doi fii ai săi, dar rămânând proprietar – o premieră pentru un preşedinte american, scrie AFP. Astăzi, cluburile de golf din Florida şi New Jersey, unde el a petrecut mai mult de 80 de zile în 2017, fac parte integrantă din preşedinţie. Iar adversarii săi denunţă neobosit, inclusiv în instanţă, legăturile opace dintre Casa Albă şi Trump Organization. 
 
Hotelul Trump, anexă a Casei Albe
 
Pentru mulţi, un exemplu evident de astfel de amestec periculos este şi cel al hotelului Trump International din apropierea Casei Albe. Înainte de victoria miliardarului, mulţi se îndoiau că acesta va putea fi transformat într-un hotel de lux. Astăzi, camerele sale, restaurantele şi sălile de conferinţe sunt pline de diplomaţi străini şi de lobby-işti.
 
„A devenit o anexă a Casei Albă, unde, pentru o băutură margarita de 27 de dolari, poţi vorbi cu oameni care se vor vedea cu preşedintele a doua zi, aceasta fiind o modalitate de abordare a funcţionarilor administraţiei Trump“, spune Austin Evers, directorul ONG-ului American Oversight, creat pentru a denunţa derapajele etice ale administraţiei Trump.
 
Proprietăţile preşedintelui sunt cu atât mai vizibile pe măsură ce continuă, ca şi înainte de alegerea sa, să aibă apariţii-surprinză, spre deliciul clienţilor. „Bonusul a fost când POTUS (President Of The Unites States - preşedintele Statelor Unite, în codul Secret Service) şi FLOTUS (First Lady, Prima Doamnă) au apărut foarte aproape de soţia mea şi de mine", a scris recent un client australian, pe nume David, într-o recenzie online a hotelului din Washington.
 
Aliaţi bulversaţi
 
Aniversarea primului an de mandat al lui Trump oferă nişte indicii şi despre priorităţile sale de politică externă, scrie Jonathan Eyal. „Se spune adesea că, în ceea ce priveşte cunoştinţele lui Trump despre politica externă, acestea sunt şocant de sărace. 
 
Oficialii germani s-au plâns în privat, de exemplu, că atunci când cancelarul Angela Merkel a vorbit prima dată  cu noul preşedinte american, acesta nu părea să aibă nicio idee despre locul în care se află Ucraina şi nu ştia că nu poate negocia aordul de liber schimb cu UE, individual, cu fiecare stat membru, ci trebuia să facă acest lucru cu Uniunea Europeană în ansamblu. Alte poveşti care prezintă o astfel de ignoranţă au venit şi din alte surse“.
 
„Dar Trump  nu este primul preşedinte care a intrat în Casa Albă fără a fi fost ales înainte într-o funcţie publică şi să nu ştie cum funcţionează mecanismul de guvernare. Cei mai mulţi preşedinţi americani au venit la putere fiind total ignoranţi în ceea ce priveşte lumea din afara graniţelor SUA, ceea ce nu i-a împiedicat să aibă succes în afacerile mondiale.
 
Gândiţi-vă doar la Harry S. Truman, care nu a absolvit nici colegiul, care a intrat accidental în Biroul Oval în 1945, deoarece predecesorul său a murit, dar care a fost totuşi responsabil pentru crearea ordinii mondiale postbelice  pe care o ştim astăzi“, notează Eyal.
 
Anormalul devine normal
 
Diferenţele dintre actualul lider american şi predecesorii săi constă în faptul că în timp ce preşedinţii americani anteriori erau dornici să înveţe despre îndatoririle lor mondiale şi au făcut asta repede, Trump nu doreşte să înveţe şi nu se grăbeşte să facă acest lucru, mai scrie analistul.
 
Asta explică, în opinia lui Eyal, unele declaraţii şi decizii controversate ale lui Trump: că NATO este o organizaţie depăşită şi că SUA nu se vor mai implica dacă europenii nu plătesc mai mult pentru apărarea lor, îndepărtarea unor importanţi aliaţi asiatici şi mâna întinsă preşedintelui chinez şi celui rus.
 
Din perspectiva lui Trump, toate acestea au un sens: prietenii Americii trebuie să fie agitaţi pentru a nu mai profita bunătatea SUA. Şi aceeaşi viziune a lumii reflectă o altă trăsătură: dorinţa sa de a se angaja, în ceea ce pare a fi o imprudenţă totală, în politici care aruncă în aer toate cadrele diplomatice internaţionale acceptate anterior.
 
Cum ar fi sugestia - acum uitată - că Japonia şi Coreea de Sud ar trebui să aibă propriile arme nucleare , că acordul nuclear cu Iranul ar trebui aruncat la coş sau că Ierusalimul ar trebui să fie recunoscut oficial drept capitala statului Israel.
 
Analistul spune că guvernele străine ar trebui să înţelegă că sub Trump ceea ce pare a fi anormal este noul normal şi nu ar trebui să-şi facă iluzii că preşedintele va fi destituit înainte de a-şi încheia mandatul, nici că va fi „îmblânzit“ de „adulţii“ din administraţie.

citeste totul despre: