SUA, în pragul falimentului de stat

Marţi, 1 octombrie, se încheie în Statele Unite anul bugetar. Dacă membrii Congresului nu reuşesc, în aceste ultime ore, să găsească un compromis privind finanţarea provizorie a administraţiei federale, se poate repeta o experienţă trăită în urmă cu 17 ani: Government Shutdown. Prelungita dispută în jurul reformei sănătăţii aruncă Statele Unite în incapacitate de plată.

Precedentul moment în care majoritatea republicană din Congres a blocat activitatea federală s-a petrecut în 1995 - şi a costat scump tabăra conservatoare: preşedintele în exerciţiu, democratul Bill Clinton, a câştigat lejer, cu aproape 10% diferenţă, în faţa contracandidatului Bob Dole. A fost, între 16 decembrie 1995 şi 6 ianuarie 1996, cea mai lungă perioadă în care Guvernul Statelor Unite nu a oferit decât "serviciile esenţiale". Din 1976 (de când se derulează actualele proceduri bugetare în SUA), Executivul s-a aflat în colaps de 17 ori.

Dacă până la ora 0:00 a primei zile din octombrie nu se întâmplă vreun miracol, America va trăi, marţi, o serie lungă de ceasuri rele. Instituţiile şi autorităţile statului, inclusiv ministerele, vor fi închise, circa 800.000 de angajaţi din sectorul public vor fi trimişi în concediu forţat. Singurele instituţii care vor mai primi finanţări salariale sunt armata, închisorile şi siguranţa zborurilor. Inclusiv autoritatea de supraveghere bursieră (SEC) îşi va suspenda activitatea.

Cele două tabere îşi reproşează reciproc impasul: conservatorii acuză guvernul liberal că, odată cu introducerea reformelor din sănătate, vor împinge prea departe nivelul datoriei publice; în replică, democraţii atrag atenţia că republicanii forţează mâna administraţiei, după ce până şi Curtea Supremă a dat undă verde pachetului de legi privind sistemul medical, reunite sub titulatura informală de Obamacare.

Senatul Statelor Unite, controlat de democraţi, a acceptat, vineri, 27 septembrie, un buget de tranziţie care să permită funcţionarea aparatului administrativ până la 15 noiembrie. Documentul se află, acum, la Camera Reprezentanţilor - dar nu este pe placul majorităţii republicane, după cum a anunţat John Boehner, preşedintele republican al camerei inferioare a Congresului.

Dezbaterile privind finanţele statului sunt de cele mai multe ori extrem de aprinse dar, explică Paul Van de Water de la Centrul pentru priorităţi bugetare şi politice, de data aceasta, conflictul este mult mai amplu decât în anii trecuţi iar motivul este, în primul rând, mişcarea Tea-Party, ce reuneşte ultra-conservatorii din tabăra republicană, prea puţin dispuşi la compromisuri. Unul dintre membrii acestei aripi, texanul Ted Cruz, a susţinut, săptămâna trecută, un discurs de 22 de ore în care a încercat să demonteze, punct cu punct, pachetul Obamacare.

Printre cei ce contestă maniera de a negocia a republicanilor se numără şi membrii propriei tabere. Mitch McConnel, şeful minorităţii din Senat, avertizează că partidul poate fi tras la răspundere de către electorat, în cazul unui colaps al serviciilor publice. Lindsey Graham, unul dintre republicanii cu ştate vechi în Senat, a avertizat, la rândul lui, că toţi conservatorii îşi doresc să blocheze finanţarea programului Obamacare dar tactica aleasă poate lovi ca un bumerang dreapta americană.

Obamacare nu este singurul punct de tensiune în relaţia dintre Administraţia de la Casa Albă şi republicanii din Congres: cele două partide au păreri diferite în ce priveşte finanţarea apărării şi educaţiei, a transporturilor şi justiţiei, a închisorilor şi a Biroului federal de investigaţii (FBI). În dispută sunt aproximativ 90 de miliarde de dolari - aceasta în condiţiile în care, pentru a se evita falimentul instituţional al Statelor Unite, este nevoie ca limita superioară a datoriei să treacă de actualul nivel de 16,7 bilioane de dolari. Altfel, a avertizat ministrul de Finanţe Jacob Lew într-o scrisoare adresată Congresului, SUA intră, cel târziu pe 17 octomrbie, în incapacitate de plată. Republicanii, în special aripa Tea Party, consideră că singurul mod eficient de a susţine bugetul public este reducerea cheltuielilor - în vreme ce democraţii optează pentru impozite mai mari.

Cheltuielile zilnice ale Guvernului federal se ridică la o medie de 60 de miliarde de dolari. Din mai, se arată în scrisoarea trezorierului şef Lew, Ministerul de Finanţe aplică "măsuri extraordinare" pentru a păstra datoria naţională sub pragul superior. Între aceste măsuri se numără amânarea plăţii pensiilor.

Articol semnat de Robert Schwartz.

Acest text a fost publicat prima dată pe dw.de.