Procesul anticorupţie din România, sub lupa Comitetului Helsinki: „Eforturile României, un exemplu“. Clark pune la îndoială acurateţea rapoartelor MCV

În Comitetul Helsinki al Statelor Unite au avut loc, pe 14 iunie, audieri privind procesul de luptă împotriva corupţiei din România, în timpul cărora s-au examinat progresul în acest domeniu. La audieri au participat, printre alţii, fostul ambasador SUA la Bucureşti Marc Gitenstein, Heather Conley, vicepreşedinte pentru Europa, Eurasia şi Arctica şi director al programului Europa la Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale.

Recomandarea după aceste audieri a fost ca SUA să susţină în continuare lupta anticorupţie din România. Comitetul Helsinki este o agenţie federală independentă alcătuită din 18 congresmani şi câte un reprezentant de la Departamentul de Stat, Ministerul Apărării şi cel al Comerţului.

Participanţii în cadrul şedinţei Comitetului Helsinki din Statele Unite au fost: Marc Gitenstein, fostul ambasador al SUA în România între 2009-2012, actualmente partener al firmei de avocatură Mayer Brown, Heather Conley, vicepreşedinte pentru Europa, Eurasia şi Arctica şi director al programului Europa al Centrului pentru Studii Strategice şi Internaţionale; David Clark, comentator şi consultant britanic pe probleme de politică externă, Philip Stephenson, preşedintele Freedom Capital. 

Corupţia este o problemă deosebit de îngrijorătoare pentru Statele Unite şi pentru OSCE din cauza ameninţării pe care o reprezintă pentru securitatea, dezvoltarea economică şi drepturile omului. România are o istorie de combatere a corupţiei încă de la căderea comunismului şi în prezent se străduieşte să menţină transparenţa în instituţiile şi afacerile sale guvernamentale. Lupta împotriva corupţiei reprezintă arena modernă pentru protejarea instituţiilor şi libertăţilor democratice, ceea ce pentru România înseamnă consolidarea instituţiilor şi a statului de drept, se arată în comunicatul Comitetului Helsinki după audierile din 14 iunie.

Cei prezenţi au subliniat necesitatea continuării activităţii anticorupţie în România şi au făcut recomandări pentru consolidarea şi îmbunătăţirea acestor eforturi. 

În declaraţia sa de deschidere, ambasadorul Gitenstein şi-a exprimat viziunea optimistă asupra eforturilor anticorupţie din România şi a făcut referire la demonstraţiile de masă din ianuarie - cele mai mari din România după 1989 - acestea fiind, în opinia sa o dovadă a sprijinului public puternic pentru continuarea progresului. În acest sens, Gitenstein a declarat că România este un model pentru regiune şi continuă să atingă obiectivele stabilite prin mecanismul de cooperare şi verificare (MCV) al Uuniunii Europene - un mecanism special de monitorizare stabilit de UE ca o condiţie pentru aderarea României.

Gitenstein, despre lupta anticorupţie din România: un model pentru regiune

"Eforturile anticorupţie ale României au atras atenţia internaţională şi au fost date ca exemplu pentru alte ţări, cum ar fi Ucraina", a observat preşedintele Comitetului, senatorul republican Roger Wicker . "Vrem ca aceste eforturi să aibă succes. În şedinţa de astăzi, sperăm să-i susţinem pe cei care lucrează pentru combaterea corupţiei într-un mod care să fie în concordanţă cu statul de drept şi să consolideze democraţia pe care românii au muncit atât de mult pentru a o construi ".

Heather Conley a caracterizat lupta împotriva corupţiei drept "o chestiune de securitate naţională". Totuşi oficialul american nu este mulţumit în totalitate de eforturile pe care le face România în lupta împotriva corupţiei. Ea a declarat că Statele Unite au redus volumul asistenţei acordate României după aderarea ţării la UE şi NATO, sugerând că aceasta a fost o greşeală.

Conley a avertizat că permiterea răspândirii corupţiei şi slăbiciunile din cadrul instituţiilor româneşti ar lăsat loc de manevră Rusiei.

David Clark şi-a exprimat îngrijorarea faţă de politizarea justiţiei, coluziunea dintre procurori şi executiv, influenţa serviciilor secrete asupra procesului anti-corupţie, lipsa independenţei justiţiei şi alte abuzuri.

El a pus la îndoială acurateţea rapoartelor MCV  făcute de Uniunea Europeană din cauza „capacităţii Uniunii de a reacţiona rapid", fapt demonstrat, susţine Clark, prin cât de lent a răspuns UE la deteriorării grave a standardelor democratice în Ungaria şi Polonia. El a subliniat câteva încălcări grave ale drepturilor omului în România şi a cerut Comitetului Helsinki să adreseze întrebări Departamentului de Stat şi să sprijine raportarea mai bună a problemelor de corupţie în rapoartele anuale ale Departamentului de Stat pentru Drepturile Omului.

Phil Stephenson a descris experienţa sa personală cu sistemul judiciar român şi investigaţia sa în curs de desfăşurare realizată de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism din România (DIICOT), afirmând că „lupta împotriva corupţiei, a fost coruptă". Preşedintele Freedom Group a apreciat atenţia pe care Comisia Helsini o arată problemei corupţiei din România şi a susţinut că o atenţie continuă va proteja faţă de deficienţele procesului anticorupţie.