Rusia îşi multiplică exerciţiile militare în timp ce menţine tensiunile cu Occidentul
0„Frăţie slavă”, „Frăţie indestructibilă”, „Scut oceanic”, „Caucaz-2020”... Armata rusă şi-a înmulţit în această toamnă numărul exerciţiilor militare împreună cu unii dintre partenerii săi în pofida pandemiei de COVID-19 şi pe fondul unor noi tensiuni cu Occidentul.
Cel mai important exerciţiu din această serie a început luni, în Caucazul rus, cu participarea a 80.000 de militari, inclusiv străini: belaruşi şi chinezi. Este denumit „Caucaz-2020” şi va dura până la 26 septembrie, cuprinzând în special manevre navale în Marea Caspică şi în Marea Neagră, transmite AFP.
„Acest exerciţiu constituie principala verificare anuală a capacităţii forţelor armate ruse de a duce un conflict de mare amploare”, afirmă analistul militar Vasili Kaşin într-un interviu acordat AFP.
Este menit, înainte de toate, testării „eşaloanelor superioare ale comandamentului militar”, explică acest expert de la Înalta Şcoală de Economie din Moscova.
Potrivit Ministerului rus al Apărării, pe lângă militari, „Caucaz-2020” mobilizează până la 250 de tancuri, 450 de blindate, 200 sisteme de artilerie şi numeroase sisteme de lansatoare de rachete, între care TOS-2 de ultimă generaţie.
Totuşi, spre deosebire de exerciţiile din anii anteriori, „Caucaz-2020” este mai modest în privinţa mobilizării, atât ca efective, cât şi ca echipamente. Drept comparaţie, „Caucaz-2019” a avut loc cu participarea a 128.000 de militari.
Însă „Caucaz-2020” se desfăşoară în paralel cu manevrele ruso-belaruse „Frăţia slavă”. Armata rusă a trimis 900 de militari la acest exerciţiu din Belarus, al cărui preşedinte Aleksandr Lukaşenko este puternic contestat în stradă după alegerile controversate de la 9 august.
Două bombardiere ruseşti Tu-160 au survolat marţi zona de antrenament, în apropiere de oraşul Brest, la graniţa cu Polonia. O acţiune simbolică în contextul actual, având în vedere că Lukaşenko, ţinut în braţe de Moscova, susţine că manifestaţiile sunt orchestrate de vecinii săi polonezi şi baltici.
După luni de tensiuni cu preşedintele rus Vladimir Putin, Aleksandr Lukaşenko a făcut un viraj total şi s-a pliat pe discursul actualei puteri de la Moscova. Căutând o alianţă de interes cu Kremlinul, liderul de la Minsk acuză Occidentul că vrea să facă din ţara sa o „trambulină” pentru un „război” împotriva Rusiei.
În acest context, alte exerciţii au fost deja anunţate pentru luna octombrie în Belarus, în cadrul Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), care grupează foste republici sovietice şi este dominată de Rusia.
Ucraina, afectată de un război alimentat de Moscova, percepe aceste manevre drept o ameninţare, în special pe ţărmul Mării Negre. Flotele ucraineană şi rusă au avut deja ciocniri în zonă după anexarea Peninsulei Crimeea în 2014, iar patrule ale NATO sunt în apele Mării Negre, notează AFP.
Aceste exerciţii confirmă virajul făcut de Rusia spre Asia de la agravarea tensiunilor cu Occidentul în urma anexării Crimeii, în februarie - martie 2014 şi susţinerii separatiştilor din Donbas.
Relaţiile Rusiei cu Occidentul s-au deteriorat şi mai mult în ultimii ani cinci ani odată cu înmulţirea scandalurilor de spionaj şi de amestec în alegeri, cărora li se adaugă în prezent şi otrăvirea principalului opozant rus Aleksei Navalnîi cu Noviciok, un agent neurochimic aflat pe lista Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC).
În timp ce Moscova susţine an de an că organizează aceste exerciţii dintr-o perspectivă „pur defensivă” şi împotriva unui inamic „ipotetic”, nu ratează în schimb nicio ocazie pentru a da impresia unei puteri de neînvins.
De câţiva ani încoace, regimul Putin aplică un costisitor plan de modernizare a forţelor sale armate şi îşi testează armele în condiţii reale de luptă, în special în Siria.
Potrivit lui Vasili Kaşin, una dintre armele prezentate drept „invincibile” de către Putin, şi anume racheta hipersonică Kinjal, ar putea fi prezentată în cadrul exerciţiilor „Caucaz-2020”, la fel ca avioane de luptă de generaţia a cincea Su-57.