Libertatea de exprimare în Rusia, între aspiraţie şi manipulare. Demisii la un ziar care intră sub aripa Kremlinului şi o nouă anchetă împotriva lui Navalnîi

La patru zile de la declaraţia ambasadorului rus la Bucureşti că Moscova permite „libertatea de a vorbi”, spre deosebire de Occident, cinci redactori şefi adjuncţi ai celui mai important cotidian financiar din Rusia au demisionat în bloc din cauza noului redactor şef, acuzat de cenzură în favoarea Kremlinului. Pe de altă parte, opozantul Aleksei Navalnîi s-a trezit cu o nouă anchetă, de această dată pentru calomnie.

Cinci jurnalişti de prim-plan ai „Vedomosti”, până acum câteva luni unul dintre puţinele ziare libere din Rusia, au demisionat luni în semn de protest faţă de confimarea în postul de redactor-şef a lui Andrei Şmarov, care asigura interimatul de la sfârşitul lui martie şi instituise cenzura în cadrul redacţiei, informează Reuters.

Cei cinci jurnalişti demisionari sunt redactorii-şefi adjuncţi Dmitri Simakov, Boris Safronov, Filip Sterkin, Kirill Haratian et Aleksandr Gubski.

„Ne părea imposibil să lucrăm cu un redactor şef care, prin deciziile sale, arăta că nu-i pasă de reguli, norme şi principii”, a declarat pentru Reuters Boris Safronov, angajat la „Vedomosti” încă de la fondarea sa, în 1999. 

Un jurnalist al „Vedomosti” a declarat public în aprilie că Andrei Şmarov a interzis orice critică faţă de modificarea Constituţiei, iniţiativă declanşată de Vladimir Putin şi oamenii săi pentru a se menţine la putere până în 2036. Alţi jurnalişti au dezvăluit că Andrei Şmarov a refuzat publicarea unor sondaje nefavorabile Kremlinului şi a unor materiale despre oamenii din anturajul lui Putin, cum ar fi patronul Rosneft Igor Secin.

Fondat în 1999, în parteneriat cu „Financial Times” şi „Wall Street Journal”, „Vedomosti” este unul dintre cele mai citite ziare din Rusia, cu un tiraj zilnic de 65.000 de exemplare. Din 2014, de la intrarea în vigoare a legii care limitează finanţările din străinătate pentru presa rusă, „Vedomosti” şi-a tot schimbat acţionarii, dar aceştia nu au stârnit atât de multe îngrijorări ca ultimii doi intraţi pe fir, în martie: Nikolai Ziatkov, preşedinte şi redactor-şef la săptămânalul „Argumentî i Faktî”, şi Aleksei Golubovici, director la un fond de investiţii. „Argumentî i Faktî” este finanţat de statul rus, iar „Vedomosti” începe să aibă aceeaşi soartă.

La coada clasamentului libertăţii presei

„Vedomosti” este una dintre ultimele publicaţii ruse care intră sub aripa Kremlinului. De la aprobarea legii din 2014, mai multe instituţii de presă din Rusia s-au plâns de intimidări şi au fost nevoite să cedeze între timp, printre ele figurând Lenta.ru şi RBC.

În ultimul raport privind libertatea presei publicat de curând de Reporteri fără frontiere, Rusia este plasată la coada clasamentului, pe locul 149 din 180 de ţări şi teritorii. „Rusia foloseşte mijloace tot mai elaborate pentru a controla informaţia online”, atrage atenţia ONG-ul internaţional.

Reporteri fără frontiere mai atrage atenţia asupra predilecţiei statului rus de a recurge la troli pentru a dezinforma pe reţelele de socializare. Principalul angajator de troli este Agenţia de Cercetare a Internetului, condusă de Evgheni Prigojin, cunoscut ca „Bucătarul lui Putin”.

Ameninţări cu moartea

Pe lângă preluarea presei sub control, atacurile la adresa puţinilor jurnalişti independenţi sunt recurente în Rusia. Unul dintre cei mai înverşunaţi adversari ai presei libere este liderul cecen Ramzan Kadîrov, care ameninţă jurnalişti cu acceptul Kremlinului. Deranjat de o investigaţie despre situaţia epidemiologică legată de coronavirus în Cecenia, Kadîrov a răspuns cu ameninţări la adresa autoarei materialului respectiv, Elena Milaşina, de la bisăptămânalul independent „Novaia Gazeta”. Calificând concluziile articolului drept „prostii”, liderul cecen i-a acuzat pe jurnaliştii de la „Novaia Gazeta” că „sunt trădători care primesc recompense din străinătate”. Totodată, liderul cecen i-a reproşat Serviciului Federal de Securitate (FSB, fostul KGB) faptul că nu a redus-o la tăcere pe Milaşina. „Dacă vreţi ca noi să comitem o crimă şi să devenim criminali, spuneţi aşa. Cineva îşi va asuma povara responsabilităţii şi va fi pedepsit conform legii. Va merge la închisoare şi va ieşi!”, a ameninţat Ramzan Kadîrov într-un mesaj publicat pe o reţea de socializare.

Elena Milaşina, victimă a unei bătăi în februarie în Cecenia, a sesizat forţele de securitate în legătură cu acest mesaj, dar ele nu numai că nu au răspuns solicitării sale de protecţie, ci după câteva zile Parchetul a cerut publicaţiei „Novaia Gazeta” să retragă articolul pe motiv că includea informaţii false, fără a preciza care sunt acestea.

Autosesizându-se în acest caz, Uniunea Europeană a cerut Moscovei să condamne şi să ancheteze ameninţările proferate de Ramzan Kadîrov la adresa Elenei Milaşina. Ori liderul cecen este cunoscut pentru atacurile la care se dedă în teritoriul său împotriva contestatarilor săi, activiştilor pentru drepturile omului, minorităţilor sexuale etc., fiind acuzat de intimidări, tortură şi crime, acte acceptate de Kremlin doar pentru a avea un pion în această regiune sensibilă marcată deja de războaie. La 6 februarie, Elena Milaşina şi avocata Marina Dubrovina au fost trântite la podea şi bătute de un grup de bărbaţi şi femei la intrarea în Hotelul Kontinent din Groznîi. Jurnalista şi avocata se deplasaseră în acea zi în capitala Ceceniei pentru a asista la procesul bloggerului Islam Nuhanov, care a fost arestat sub pretextul că ar deţine muniţii după ce a relatat despre luxul în care trăiesc liderii din regiune.

„În ultimii ani am văzut că spaţiul pentru jurnalismul independent şi pentru societatea civilă în Federaţia Rusă s-a diminuat. Frecvent, sunt semnalate incidente de intimidare, ameninţări şi violenţe împotriva jurnaliştilor”, semnala UE în aprilie în legătură cu acest caz.

Justiţie în slujba puterii

Pe de altă parte, Comitetul rus de Investigaţii a anunţat luni deschiderea unui dosar împotriva politicianului Alexei Navalnîi, acuzat de calomnie în urma unor comentarii pe o reţea de socializare.

Responsabil de faptele grave, Comitetul de Investigaţii îl acuză pe Navalnăi de calomnierea unui veteran din cel de-al Doilea Război Mondial care a apărut într-un videoclip de promovare a referendumului lui Putin.

Într-o postare pe o reţea de socializare, la 2 iunie, Navalnîi spune despre cei care fac propagandă pentru actuala conducere de la Kremlin că sunt nişte lachei şi trădători fără conştiinţă.

El riscă acum amendă de 1 milion de ruble (14.255 dolari) şi până la 240 de ore în muncă în serviciul comunităţii.

Navalnîi acuză în mod frecvent autorităţile că se folosesc de investigaţii penale împotriva sa şi a aliaţilor săi pentru a le împiedica activităţile, dar acestea neagă acest lucru.

Politicianul a fost împiedicat să candideze la preşedinţie în 2018 în urma orchestrării unei condamnări pentru delapidare.

Un discurs controlat

La 1 iulie, ruşii sunt chemaţi, în pofida riscurilor de sănătate prezentate de noul coronavirus, să voteze pentru amendamentele constituţionale dorite de Putin şi oamenii săi. Pe lângă reluarea mandatelor prezidenţiale de la zero, o măsură benefică lui Putin, aflat de mai bine de 20 de ani la putere, plebiscitul propune apărarea „adevărului istoric”, o cenzură clară asupra scrierii istoriei şi a exprimării în spaţiul public.

Pe lângă discurs, Kremlinul controlează scena politică, cu o puzderie de partide acceptate şi cu intimidări împotriva puţinelor formaţiuni critice, care se transpun prin neautorizarea manifestaţiilor, arestări arbitrare, dosare fabricate, procese inechitabile etc.

Manipulare la Bucureşti

Ambasadorul rus la Bucureşti, Valeri Kuzmin, se face că nu vede toate aceste abuzuri. Într-un nou exerciţiu de propagandă, dezinformare şi manipulare, diplomatul rus declara joia trecută că în ţara sa „există libertatea de a vorbi, libertatea de exprimare”.

„Spre deosebire de Occident, în Rusia există libertatea de a vorbi, libertatea de exprimare. La noi toată lumea are dreptul să-şi exprime şi îşi exprimă opinia: bloggeri, scriitori, actori, unii deputaţi fac şi ei asta. Deci îşi exprimă opinia. Toţi aceşti oameni îşi exprimă liber opiniile, pun întrebări, fac nişte evaluări şi nimeni, nimeni nu îi plesneşte peste bot, nu le închide gura. Alta e situaţia cu Vestul, care este pur şi simplu fascinat de ideea că Rusia unelteşte împotriva Vestului. Atunci când opoziţia rusă îşi organizează evenimentele fără autorizaţie, poliţiştii ruşi şi garda naţională îi iau cu grijă pe sus, îi duc la autobuz ca să-i ducă pe urmă la secţia de poliţie, ca să le dea pe urmă drumul. Asta este numit stat terorist şi dictatură poliţienească”, a spus Kuzmin într-o conferinţă de presă, potrivit hotnews.ro.

„Libertatea de exprimare” a trecut printr-un test important în Rusia în contextul coronavirusului. Expuse dezvăluirilor cu privire la gravitatea situaţiei, autorităţile au aplicat forţa pentru a impune tăcerea şi pentru a favoriza astfel organizarea referendumului constituţional, prevăzut iniţial pentru 22 aprilie. Anastasia Vasilieva, doctoriţa care a dat alerta în Rusia în legătură cu epidemia de covid-19, boala provocată de noul coronavirus, a fost convocată la Comitetul de Investigaţii, apoi bătută de polişti în timp ce se deplasa prin ţară pentru a distribui ajutoare medicale. Într-un final, liderul de la Kremlin şi-a amânat referendumul pentru 1 iulie şi şi-a schimbat abordarea faţă de noul coronavirus. La sfârşitul lui martie, s-a retras la vila sa din apropiere de Moscova şi a dispus adoptarea unei legi care prevede pedepse de până la cinci ani de închisoare pentru difuzarea de informaţii false (adică informaţii ce nu convin regimului) despre coronavirus şi situaţia epidemiologică din ţară. În următoarele două luni, cel puţin patru cazuri de medici căzuţi de la etajele superioare ale spitalelor au fost anunţate în Rusia.