Cum îşi ascunde Rusia morţii din Siria

FOTO Hepta

Ultimul contact al soţilor Gancerov cu fiul lor Serghei, un tânăr de 25 de ani plecat pe frontul din Siria în baza unui contract privat, a avut loc la 4 februarie anul trecut. Grigori Gancerov a aflat apoi, de la un prieten şi camarad de arme, că fiul său a murit trei zile mai târziu, într-o confruntare majoră în provincia Deir ez-Zor cu forţele americane. Informaţiile primite de la autorităţi au fost însă eronate, relatează Reuters.

Cazul Gancerov este doar unul din altele cinci identificate de Reuters în care o companie privată militară cu conexiuni la Kremlin îşi declară angajaţii căzuţi în lupte cu întârziere şi cu date incorecte.

Grigori Gancerov aflase că fiul său murise la 7 februarie într-un contraatac al forţelor kurde şi americane împotriva grupului Wagner.

Însă notificarea despre decesul fiului său a primit-o abia în luna aprilie. Mai mult, sicriul cu trupul neînsufleţit al lui Serghei i-a fost trimis acasă cu un certificat de deces în care se menţiona că a murit pe 7 martie în cealaltă parte a Siriei.

De ce a recurs Moscova la această practică? Potrivit Reuters, ar fi ajutat la acea vreme la ascunderea pierderilor grele suferite în Siria până la realegerea lui Vladimir Putin pentru al patrulea mandat la Kremlin, la jumătatea lunii martie. Moscova susţinea la momentul respectiv că operaţiunile militare în teritoriul sirian sunt un succes cu un cost uman modest.

Această practică continuă, în contextul în care Moscova îşi extinde activităţile militare în Orientul Mijlociu şi Africa.

O nouă piatră de mormânt

Circa 100 de mercenari ruşi au fost ucişi în bătălia de acum un an de la Deir ez-Zor, au declarat surse citate de Reuters. Însă Ministerul rus de Externe insistă că numai o mână de cetăţeni ruşi au fost ucişi în acea luptă şi respinge ştirile despre eventuale pierderi grele.

Serghei Gancerov şi prietenul său stăteau unul lângă altul cu puţin timp de lansarea contaraatacului asupra poziţiei lor, potrivit unei relatări pe care cel din urmă i-a făcut-o tatălui.

Prietenul, care a fost rănit, i-a spus tatălui că a aflat despre moartea lui Serghei la întoarcerea în Rusia cu un avion de evacuare medicală.

Reuters notează că nu a reuşit să discute cu acest prieten.

Acum Grigori Gancerov vrea să înlocuiască crucea de lemn inscripţionată cu data din certificatul de deces al fiului său cu o piatră funerară pe care să apară data bătăliei de la Deir ez-Zor.

Aceasta a fost prima confruntare directă între Statele Unite şi Rusia de la destrămarea Uniunii Sovietice. A fost, de asemenea, şi singura luptă cunoscută de la începutul anului trecut în Siria a mercenarilor din Wagner.

Reuters a identificat şase cazuri în care cadavrele unor mercenari ucişi în acea luptă au fost înapoiate familiilor abia după alegeri şi cu certificate de deces cu date incorecte, cum ar fi că ar fi murit în februarie sau în martie.

Mai multe rude ale acestor luptători au declarat că cei care i-au recrutat şi care i-au informat despre decese le-au spus să nu dezvăluie circumstanţele în care şi-au pierdut viaţa.

Kremlinul a refuzat să comenteze moartea lui Gancerov sau a altor luptători. Purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Ruse, Dmitri Peskov, a declarat că este greşit să se sugereze că autorităţile au amânat emiterea certificatelor de deces pentru ruşii ucişi în Siria din cauza alegerilor.

Întrebat despre informaţiile incorecte, Peskov a răspus că nu este o chestiune care să ţină de Kremlin. În plus, a spus că nu ştie dacă a existat o întârziere în aducerea în ţară a cadavrelor.

Ministerul rus Apărării şi Ministerul rus de Externe nu au răspuns solicitărilor Reuters pe această temă.

Potrivit Reuters, Moscova a folosit în secret mercenari în sprijinul preşedintelui sirian Bashar al-Assad, un aliat al său, în coordonare cu armata rusă.

Wagner, angajatorul acestor mercenari, utilizează infrastructura de transport şi spitalele Ministerului rus al Apărării. Rusia neagă orice legătură cu vreun grup de mercenari în Siria şi declară că civilii ruşi luptă în calitate de voluntari în această ţară.

Peskov nu a putut confirma dacă Wagner operează în Siria sau dacă desfăşoară misiuni pentru Guvernul rus.

Atac aerian de amploare

La 7 februarie anul trecut, un grup de mercenari ruşi a avansat spre o rafinărie de petrol din provincia Deir ez-Zor controlată de forţele kurde, iar coaliţia condusă de Statele Unite a răspuns cu atacuri aeriene puternice.

Un contractor militar, care a reuşit să supravieţuiască ascunzându-se într-un adăpost în timpul atacurilor aeriene, a spus că i-a văzut pe doi dintre cei şase luptători care au fost înapoiaţi familiilor după alegeri şi cu documente oficiale în care erau stipulate date de deces mai târzii.

Colegii i-au spus că întârzierea se explică prin numărul mare de decese şi prin faptul că jurnaliştii monitorizau un aeroport din Rostov pe Don, din sudul Rusiei, folosit ca nod de transport de compania militară privată.

„Era dificil să fie trimişi toţi odată pentru că reporterii îi aşteptau la Rostov, după cum ni s-a spus“, a declarat el, sub protecţia anonimatului.

După lupta din februarie, reporterii Reuters au monitorizat timp de mai multe zile o morgă militară şi aeroportul din Rostov, dar nu au văzut sicrie în avioanele care au ajuns acolo.

Potrivit luptătorului, unul dintre colegii săi care muriseră şi al cărui cadavru l-a văzut după bătălie era Anton Vajov, din oraşul Novoşahtinsk, ale cărui documente oficiale menţionează că a decedat pe 21 martie.

El a declarat că l-a văzut pe Vajov într-un sac mortuar pe 8 februarie, când s-a întors la locul luptei pentru a aduna morţii.

„Când l-am întors pe spate şi am dat praful la o parte, l-am identificat“, a mărturisit mercenarul, precizând că trupul neînsufleţit al lui Vajov, alături de alte circa 20 de cadavre, a fost transportat de la locul bătăliei cu un camion.

Atacul aerian din 7 februarie

Teamă de represalii

În regiunea Kirov, la 800 kilometri nord-est de Moscova, se află mormintele a trei luptători ale căror cadavre au fost înapoiate familiilor la începutul lui aprilie, potrivit celor care i-au cunoscut.

Mercenarul care a supravieţuit bătăliei a spus că unul dintre cei trei bărbaţi, Aleksandr Lusnikov, se afla printre morţii pe care i-a ridicat de la locul bătăliei de la Deir ez-Zor. Ori datele oficiale referitoare la Lusnikov indică faptul că a murit la 1 martie.

Viktor Dumin, fratele fostei soţii a lui Lusnikov, a declarat că mercenearul i-a povestit circumstanţele morţii cumnatului său.

„Odată ce preşedintele a fost ales, totul a ieşit la lumină“, a spus Dumin pentru Reuters în cimitirul unde este îngropat Lusnikov.

Niciunul dintre ceilalţi doi mercenari - Aleksei Kalabuhov şi Konstantin Danilogorski - nu şi-au contactat familiile după bătălie, a declarat un prieten din copilărie. După ce au aflat despre bătălie, soţiile lor au încercat să ia legătura cu ei, dar nu au reuşit, a adăugat acest prieten.

Pe mormintele lor scrie că au murit pe 27 februarie, data care este menţionată şi în certificatele de deces, notează Reuters.

Fratele unui alt mercenar dintr-un oraş din vestul Rusiei susţine că a aflat despre moartea lui în bătălia de la Deir ez-Zor abia la jumătatea lui februarie, de la o cunoştinţă aflată în legătură cu contractori din Siria. Certificatul de deces menţionează că el a murit câteva săptămâni mai târziu.

El a cerut ca numele lor să nu fie dezvăluite din teama de represalii, scrie Reuters.