Tăcerea şi reticenţa monarhiilor din Golf în contextul crizei imigranţilor

Peste patru milioane de sirieni au fugit de războiul din ţara lor dar bogatele petro-monarhii din Golf au primit foarte puţini dintre ei, ceea ce generează critici şi întrebări cu privire la solidaritatea arabă, relatează AFP online.

„Ţările din Golf ar trebui să aibă ruşine atunci când văd că porţile Europei se deschid în faţa refugiaţilor sirieni în timp ce ale lor sunt închise“, îşi exprimă nemulţumirea Abu Mohammed, un sirian în vârstă de 30 de ani refugiat în Iordania.

De la începutul crizei imigranţilor, astfel de critici sunt exprimate frecvent pe reţelele de socializare, unele fiind chiar însoţite de mesajul „găzduirea refugiaţilor este o obligaţie pentru Golf“. Inclusiv în ţările din Golf mulţi îşi pun întrebări în legătură cu tăcerea autorităţilor.

„Din nefericire, ţările bogate din Golf nu au publicat vreun comunicat cu privire la această criză şi, mai grav, nu au propus nici măcar o strategie pentru ajutorarea imigranţilor, majoritatea musulmani“, scria recent un editorialist al cotidianului Gulf Times din Qatar.

Cele şase ţări din Consiliul de Cooperare din Golf (CCG - Arabia Saudită, Bahrain, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Oman şi Qatar) au făcut totuşi câte ceva de la începutul războiului din Siria, în martie 2011.

Aceste ţări au alocat miliarde de dolari în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de viată pentru sute de mii de sirieni care se înghesuie în taberele instalate în ţări vecine (Liban, Iordania, Turcia).

Dar, atunci când unii refugiaţi decid să părăsească aceste tabere pentru a-şi încerca norocul în altă parte, ei se orientează mai degrabă spre ţările din Occident, în special cele europene, în pofida unor riscuri de călătorie.

De la începutul anului, peste 365.000 de imigranţi şi refugiaţi au traversat Marea Mediterană, iar alţi peste 2.700 au murit încercând să ajungă în Europa, potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM).

Pentru mulţi dintre imigranţii din Orientul Mijlociu, Germania este un fel de tărâm al făgăduinţei cu toate că unele ţări din Golf sunt de asemenea bogate, mai apropiate geografic şi cu aceleaşi valori culturale şi religioase.

Implicare în Yemen

Încercând să rupă tăcerea din Golf, un cunoscut blogger din Emiratele Arabe Unite, Sultan Al Qassemi, a îndemnat petro-monarhiile să lanseze o iniţiativă „morală şi responsabilă“ pentru găzduirea unor imigranţi.

Chiar şi tatăl îndoliat al lui Aylan Kurdi, micuţul de trei ani al cărui trup neînsufleţit găsit pe o plajă din Turcia a emoţionat întreaga lume, a declarat în timpul funeraliilor soţiei sale şi celor doi băieţi ai săi că vrea ca „Guvernele arabe, ci nu ţările europene, să vadă ce li s-a întâmplat copiilor mei şi să ofere ajutor oamenilor“.

Cu toate aceastea, puţini experţi se aşteaptă la schimbări rapide în atitudinea ţărilor din Golf, care nici până acum nu au aderat la Convenţia ONU privind statutul refugiaţilor, adoptată în 1951.

„Nu văd vreun lider care să procedeze asemeni lui David Cameron, care şi-a schimbat atitudinea în 36 de ore“, subliniază Michael Stephens, specialist în Orientul Mijlociu la institutul RUSI (Royal United Services Institute, cu sediul în Qatar), referindu-se la anunţul premierului britanic potrivit căruia ţara sa este pregătită să găzduiască 20.000 de sirieni în următorii cinci ani.

„Marea majoritate a cetăţenilor din Golf apreciază că guvernele lor au făcut lucruri bune în Siria“, spune el.

De altfel, criza imigranţilor are loc într-un context în care ţările din Golf îşi concentrează atenţia asupra conflictului din Yemen, unde efectuează operaţiuni militare împotriva rebelilor şiiţi huthi.

Temeri legate de securitate

De la începutul confictului din Siria, ţările din Golf au sprijinit, cu arme şi bani, grupări rebele sunnite angrenate în lupte împotriva regimului preşedintelui sirian Bashar al-Assad, care la rândul său este susţinut de Iran, o ţară cu populaţie majoritar şiită angajată în diverse dispute diplomatice cu petro-monarhiile.

În acest context, refuzul primirii de imigranţi este de regulă argumentat prin existenţa unor temeri legate de securitate.

„Ţinând cont de implicarea ţărilor din Golf în afacerile politice ale Siriei, ele se pot arăta îngrijorate de ceea ce ar putea face cei pe care i-ar găzdui“, explică Sultan Barakat, de la Brooking Doha Center.

Arabia Saudită a fost vizată deja în acest an de atentate revendicate de reţeaua extremistă sunnită Statul Islamic (SI).

În plus, state mici, precum Emiratele Arabe Unite şi Qatarul, ale căror populaţii autohtone au devenit minoritare din cauza imigranţilor economici din Asia de Sud, se tem că vor fi invadate cu totul odată cu sosirea unui val masiv de refugiaţi sirieni.

În opinia lui Sultan Barakat, un mic gest i-ar putea însă ajuta pe sirieni şi ar contribui la domolirea criticilor, şi anume acceptarea unor refugiaţi care au rude în Golf.

Sute de mii de sirieni s-au stabilit de mai mulţi ani în ţările din Golf, atraşi fiind de oportunităţile de angajare. Cu toate acestea, regimul de acordare de vize rămâne foarte restrictiv.