Risc de pericol ecologic în Insulele încântătoare

Guvernul ecuadorian a luat măsuri de stopare a degradării mediului în Arhipelagul Galapagos Arhipelagul Galapagos a fost declarat recent "în risc de pericol ecologic" prin decretul

Guvernul ecuadorian a luat măsuri de stopare a degradării mediului în Arhipelagul Galapagos

Arhipelagul Galapagos a fost declarat recent "în risc de pericol ecologic" prin decretul preşedintelui Ecuadorului, Rafael Correa. Potrivit autorităţilor, insulele cu faună şi floră unice în lume sunt afectate de invazia speciilor introduse din exterior, de turism şi suprapopulare.

uvernul de la Quito a limitat zborurile aeriene, permisul de rezidenţă şi turismul, după ce o delegaţie UNESCO a făcut o vizită în zonă pentru a constata situaţia dramatică în care se află acest "paradis" înscris în Patrimoniul Umanităţii. Insulele Galapagos sunt ameninţate de un pericol ecologic iminent şi necesită măsuri urgente pentru stoparea degradării habitatului şi a echilibrului fragil al speciilor care coexistă în parcul naţional, se arată într-un comunicat al autorităţilor ecuadoriene. În consecinţă, turismul, zborurile aeriene şi permisele de rezidenţă în arhipelag au fost deja limitate. Numite şi Insulele încântătoare (<> ), Insulele Galapagos sunt o subdiviziune a statului Ecuador din 1832. Capitala acestei subdiviziuni este Puerto Paquerizo Moreno. Arhipelagul este compus din cinci insule mari (Fernandina, Isabela, San Cristobal, Santa Cruz şi Santiago), 14 medii şi 42 de insuliţe şi este situat la 960 de kilometri de coastele ecuadoriene.

O rezervă naturală de excepţie

Parcul naţional din Insulele Galapagos a fost creat în 1959. Flora şi fauna de aici sunt unice în lume: broaşte ţestoase uriaşe (cele mai mari de pe planetă), iguane, cormorani, balena "cu cocoaşe", specii rare de reptile, pasărea Darwin (singurul loc de pe glob unde trăieşte), singurii pinguini de la tropice. Înaintea de sosirea biologului britanic Charles Darwin, care a făcut observaţii despre evoluţia şi selecţia naturală a speciilor, în 1859, arhipelagul era un fel de "Eden" populat de creaturi care nu se mai găseau nicăieri pe pământ. Apoi, a devenit un laborator natural de neînlocuit, mai târziu ameninţat de activitatea umană. Cele mai mari ţestoase, care se găseau înainte în tot arhipelagul, mai supravieţuiesc doar în insula Santa Cruz. "George, singuraticul", ultimul exemplar dintr-o specie rară de broască ţestoasă, care a împlinit 35 de ani, şi-a găsit cu mare greutate o pereche, spre satisfacţia naturaliştilor. Din punct de vedere turistic, a fost ani de-a rândul o mină de aur pentru Ecuador.

Insulele broaştelor ţestoase marine, călcate de adevăratul Robinson Crusoe

Denumit oficial Arhipelagul lui Columb, arhipelagul Insulelor încântătoare este cunoscut de toată lumea sub numele Arhipelagul Insulelor Galapagos. Mai puţin se ştie că, în limba spaniolă, "galapagos" înseamnă broaşte ţestoase marine. Aceste pământuri au fost descoperite la 10 martie 1535 de către Tomas de Berlanga, episcop de Panama. În 1710, Alexandre Selkirk, marinarul britanic care a servit ca model pentru personajul Robinson Crusoe, a făcut aici un popas, înainte de a se întoarce în Anglia, unde Daniel Defoe l-a făcut celebru prin faimosul său roman. Herman Melville, autorul romanului "Moby Dick", a vizitat şi el arhipelagul, evocându-l
într-unul din volumele sale.