Războiul apei în Irak: militanţii Statului Islamic se folosesc de accesul la apă ca de o armă

Barajul Mosul - „„Dacă acel baraj ar fi fost distrus, ar fi fost cauza unei catastrofe, cu inundaţii care ar fi pus în pericol viaţa a mii de civili“, Barack Obama

Teroriştii Statului Islamic (SI), care au răvăşit nordul Irakului, se folosesc din ce în ce mai mult de apă ca de o armă, tăind aprovizionarea către satele care le resping conducerea şi făcând presiuni pentru a-şi extinde controlul asupra infrastructurii ţării.

Ameninţarea la adresa apei Irakului este atât de mare încât forţele aeriene americane bombardează jihadiştii din apropierea barajelor Mosul şi Haditha aproape în fiecare zi. Însă islamiştii radicali continuă să ameninţe ambele zone, notează „Washington Post“.

Controlarea barajelor este foarte importantă datorită rolului lor de a iriga câmpurile întinse de grâu ale Irakului, dar şi pentru că oferă cetăţenilor electricitate. Şi mai ameninţător, SI s-a folosit de controlul pe care îl are asupra rezervelor de apă, inclusiv asupra a patru baraje de-a lungul râurilor Tigru si Eufrat, pentru a goni comunităţi întregi sau pentru a le priva de apă.

„SI înţelege cât de puternică este apa ca armă şi nu îi este frică să o folosească“, explică Micheal Stephens, expert în Orientul Mijlociu la Institutul Serviciilor Regale Unite, un think tank cu sediul în Londra.

O îngrijorare specială – apa este din ce în ce mai puţină

Apa a jucat un rol important în multe conflicte armate, de la Aliaţii care au bombardat barajele germane în cel de-Al Doilea Război Mondial, până la secarea mlaştinilor din sudul Irakului de către Saddam Hussein, în anii '90, pentru a pedepsi rebeliunea rezidenţilor.

Însă, ideea ca un grup radical să câştige autoritate asupra resurselor de apă importante a ridicat îngrijorări. Casa Alba a fost atât de alarmată de acest lucru în august, când SI a obţinut controlul, pentru scurtă vreme, a Barajului Mosul (localizat pe Tigru, care curge şi prin Bagdad), încât a susţinut o operaţiune irakiană şi kurdă pentru a alunga militanţii din zonă.

„Dacă acel baraj ar fi fost distrus, ar fi fost cauza unei catastrofe, cu inundaţii care ar fi pus în pericol viaţa a mii de civili şi ar fi ameninţat chiar ambasada noastră din Bagdad“, declara preşedintele Barack Obama pe 18 august, ziua când forţele irakiene ar recăpătat controlul barajului.

Însă, nivelul apei din Irak a scăzut mult în ultimii ani, din cauza reducerii ploilor, a folosirii apei grele sau a altor factori, potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU). Potrivit organizaţiei mondiale, fluxul Eufratului va scădea cu peste 50% până în 2025. Până atunci, Irakul poate suferi de un deficit de 33 de miliarde de metri cubi de apă pe an, spun oficialii ONU.

„Ţara nu are suficientă apă, iar deficitul a reprezentat o problemă economică şi politică uriaşă de câţiva ani încoace. O încercare a SI de a tăia fluxul ar fi un prejudiciu enorm“, explică şi Kenneth Pollack, expert în afacerile militare ale Orientului Mijlociu de la Instituţia Brookings.

Militanţii SI „vor să controleze apa cu orice preţ“

În aprilie, jihadiştii SI care controlau Barajul Fallujah în provincia Anbar, au închis porţile acestuia, o mişcare pe care unii oficiali irakieni au considerat-o menită să reducă fluxul de apă care alimenta provinciile majoritar şiite din sud.

Însă acumularea de apă la Barajul Fallujah a sfârşit prin a inunda un canal de irigaţii dintr-o zonă sunnită din apropiere, valuri de apă intrând în case, în şcoli şi pe terenurile arabile. Inundaţiile au afectat 40.000 de oameni, susţin lucrătorii umanitari din zonă.

Luna trecută, SI s-a folosit de controlul pe care îl are asupra mini-barajului Sudur, la nord de Bagdad, pentru a tăia apa în Balad Ruz, o zonă şiită din provincia Diyala. Potrivit primarului, militanţii au împânzit drumurile către baraj cu dispozitive explozibile improvizate, iar guvernul a trebuit să angajeze camioane pentru a aduce apă potabilă rezidenţilor.

Tot luna trecută, un oficial local din provincia Diyala a spus că SI a inundat nouă sate din zona Shirwain, prin schimbarea cursului câtorva râuri din apropiere, încercând să oprească avansul forţelor armate irakiene.

„Suntem în conflict cu SI din cauza apei din Irak. Ei vor să o controleze cu orice preţ. Dacă vor controla apa, pot ameninţa multe părţi ale ţării“, spunea Abdul Majid Satar, ministrul Agriculturii şi Apelor din Guvernul Regional Kurd.

Militanţii, chiar dacă au părăsit zona, „facturează“ accesul la apă

Militanţii SI au capturat Mosul, cel de-al doilea oraş ca mărime al Irakului, în iunie, iar două luni mai târziu şi-au extins ofensiva şi mai mult în nordul ţării. Multe dintre zonele ocupate au fost recâştigate în august de forţele peshmerga kurde, cu ajutorul americanilor. Dar atunci când jihadiştii au plecat, ei s-au folosit de reţelele de apă din Mosul pentru a tăia accesul la apă şi la electricitate din zonă.

„Ne-am întors în satele noastre, dar când am văzut că nu avem nici curent, nici electricitate, am plecat din nou“, spune un fermier kurd din districtul Gwer, una dintre zonele recâştigate de kurzi. „Chiar şi dacă s-au retras, tot ei au puterea. Nu ocupă pământul, dar controlează reîntoarcerea oamenilor în aceste sate“, spune fermierul.

„Tot ce ştiu este că alimentam tot timpul aceste sate cu apă, dar acum nu putem. Dar cred că militanţii se folosesc de apă ca de o armă“, explică şi un angajat al Apelor din Mosul.

Într-un alt sat de lângă Gwer, SI a abordat altfel problema. Jihadiştii s-au retras, dar au tăiat curentul folosit pentru a extrage apă din două fântâni locale. Apoi teroriştii au contactat un oficial local pentru a-i spune că vor da drumul la apă dacă le va da bani. „Au cerut patru milioane de dinari (aproximativ 2.800 de euro) pentru a da drumul la curent. Se comportă ca un guvern, solicitând plata facturilor“, spune Ibrahim Ismail Rasool, rezident kurd din zonă.

Fără apă, niciunul dintre rezidenţi nu se poate întoarce acasă şi nu-şi poate întreţine animalele fermei. Rasool spunea că el şi alţi săteni au rugat oficialii kurzi să facă ei plata pentru SI pentru a avea din nou acces la apă.

„Guvernul a spus nu. Nu vor să negocieze cu ei. Dar este corect să-i plătesc, atunci când îmi dau curent“, spune Rasool

Citeşte şi:

O singură generaţie poate distruge omenirea. Războiul pentru apă, o posibilitate din ce în ce mai discutată

Impactul major al schimbărilor climaterice ar putea exacerba tensiunile dintre naţiuni şi chiar ar putea declanşa noi războaie, susţin serviciile secrete americane.

Cel mai important conflict al momentului: războiul pentru apă

Uitaţi de Statul Islamic sau de criza din Ucraina, ne îndeamnă jurnaliştii „Foreign Policy“. Noi conflicte pot lua naştere din cauza schimbărilor climaterice..