INFOGRAFIE Se strânge laţul în jurul lui Bashar al-Assad

Rebelii sirieni continuă asaltul asupra capitalei Damasc FOTO Reuters

Întâlnirile la nivel înalt de pe scena internaţională, declaraţiile şi mişcările de trupe din ultima vreme arată că se pregăteşte lovitura fatală pentru regimul de la Damasc.

Miniştrii de Externe ai Alianţei Nord-Atlantice, reuniţi, ieri, la Bruxelles, şi-au dat acordul pentru deplasarea unor baterii de rachete Patriot în Turcia, pentru a proteja această ţară membră NATO de eventuale atacuri venite dinspre Siria, pe fondul deteriorării situaţiei din acest stat. În ultima vreme s-au înteţit informaţiile venite dinspre serviciile secrete, mai ales americane, că armata siriană ar putea utiliza arsenalul chimic pe care îl are în dotare.

 Odată primit acordul, trei state NATO care deţin rachete Patriot –SUA, Germania şi Olanda – vor hotărî numărul bateriilor, data şi durata deplasării acestora. Apoi, 300-400 de soldaţi din aceste state vor fi dislocaţi în Turcia pentru a manevra bateriile de rachete ce vor fi amplasate cel mai probabil la Malatya, Diyarbakir şi Sanliurfa, potrivit unei surse militare turce citată de Reuters.

Un oficial american a declarat, sub anonimat, că regimul sirian al lui Bashar al-Assad este pe punctul de a asambla precursori chimici necesari militarizării armelor chimice, după toate probabilităţile gaz sarin.

Comunitatea internaţională a avertizat de mai multe luni Damascul împotriva recurgerii la arme chimice, considerate arme de distrugere în masă. Regimul de la Damasc a declarat luni că nu va face uz de arme chimice împotriva poporului său.

Preşedintele Barack Obama a afirmat în luna august că orice evoluţie a situaţiei armelor chimice din Siria „va schimba calculele“ sale legate de această ţară şi l-ar putea face să-şi reconsidere decizia de a nu folosi forţa împotriva preşedintelui Bashar al-Assad.

Un alt semn că ceva se pregăteşte pentru Siria este faptul că Uniunea Europeană a decis să îşi reducă activităţile de la Damasc la minimum, din motive de securitate. Decizia UE urmează după cea a Naţiunilor Unite, care au anunţat suspendarea operaţiunilor lor în Siria „până la un nou ordin“ şi „retragerea personalului non-esenţial“ ca urmare a degradării condiţiilor de securitate.

RĂZBOI PSIHOLOGIC

Mai multe canale media, între care televiziunea qatariotă Al-Jazeera, staţia de televiziune Al-Manar, controlată de mişcarea fundamentalistă Hezbollah din Liban, şi publicaţia online israeliană Rotter, au difuzat concomitent, la 1 decembrie, ştirea că preşedintele sirian Bashar Al-Assad ar fi fugit la Moscova. Potrivit unor surse, Al-Assad ar fi fugit la Moscova la scurt timp după ce autorităţile siriene au anunţat că au recăpătat controlul asupra traseelor care duc spre aeroportul din Damasc.

Al-Jazeera merge şi mai departe şi spune, preluând zvonurile răspândite de Armata Siriană Liberă, că nu este exclus ca liderul de la Damasc să fi fost ucis în luptele cu rebelii, la 1 decembrie.
 
OPOZIŢIA SIRIANĂ, CONDUSĂ DE FRAŢII MUSULMANI

Coaliţia naţională siriană ce regrupează opoziţia siriană dominată de Fraţii Musulmani şi aliaţii lor s-a dotat cu o componentă executivă, vineri, în timpul unei reuniuni ce a avut loc la Cairo. În urma primei reuniuni plenare, cei 60 de membri ai coaliţiei au desemnat 11 membri ce vor compune noua „adunare politică“. Aceasta va fi condusă de imamul moderat Moaz al-Khatib şi mai cuprinde doi vicepreşedinţi şi un secretar general, în persoana omului de afaceri Mustafa Sabbagh, susţinut de Qatar. Sabbagh este cel mai influent membru al coaliţiei. Franţa, Marea Britanie, Turcia şi mai multe state arabe au recunoscut coaliţia drept reprezentant legitim al poporului sirian, în timp ce SUA au rămas încă în expectativă.

Parisul, Washingtonul, Qatarul, Arabia Saudită, dar şi alte organizaţii şi persoane fizice din ţările arabe au acordat ajutoare financiare importante opoziţiei siriene, dar există îngrijorare în ceea ce priveşte modul cum au fost folosiţi aceşti bani. Numai Parisul a anunţat la 26 noiembrie că ar fi acordat un ajutor de urgenţă de 1,2 milioane de euro noii coaliţii formate de opoziţia siriană. Această sumă se adaugă altor 1,2 milioane de euro ce au fost acordate de Franţa de la începutul acestuia an.

ARIPA JIHADISTĂ

„În contextul războiului civil sirian, este foarte greu să se facă distincţie între islamiştii moderaţi şi salafiştii-jihadişti“, spune Elizabeth O’Bagy, care a realizat pentru Institute for Study of War (ISW) un raport privind „Jihadul în Siria“. Ultimele şase luni de luptă armată au fost marcate de o islamizare în creştere a rebeliunii, în contextul emergenţei Frontului al-Nosra, grupare jihadistă devenită vârf de lance al insurecţiei.

Imensa majoritate a rebelilor sunt musulmani care susţin o luptă atât religioasă, cât şi naţionalistă. Islamişti sau nu, mulţi arborează în prezent semne exterioare ale jihadului care au apărut în Afganistan şi apoi în Irak. Fenomenul era deja perceptibil în Libia şi este izbitor în Siria, potrivit AFP.

Conflictul a atras o pletoră de astfel de voluntari – de la simplul militant al „primăverii arabe“ la jihadistul pur şi dur – care se află aproape peste tot, chiar dacă majoritatea s-au dus să îngroaşe rândurile Frontului al-Nosra. Aproape zece grupări mai mult sau mai puţin islamiste, cu retorică salafistă, luptă alături de Armata Siriană Liberă (ASL): Souqour al-Sham, Liwa al-Islam, Ahrar al-Sham, Katibat
al-Ansar.

Cea mai mare parte a acestor facţiuni, printre care Frontul al-Nosra, şi-au afirmat recent, în înregistrări video, dorinţa de a instaura un „stat islamic just“ şi de a impune sharia, promovând totodată războiul împotriva regimului lui Bashar al-Assad.