INFOGRAFIE Sfânta Sofia intră sub papucul sultanului

Foto Shutterstock

După 86 de ani în care a funcţionat ca muzeu „oferit umanităţii” de fondatorul Republicii Turce, Sfânta Sofia redevine moschee la dorinţa lui Recep Tayyip Erdogan şi a aripii sale islamo-conservatoare.

Pe 29 mai, la împlinirea a 567 de ani de la căderea Constantinopolului în faţa otomanilor, rugăciunea islamică a răsunat din nou în Sfânta Sofia. Ca într-o regie perfectă, un imam a citit sura lui Fatih în faţa ministrului Turismului Mehmet Nuri Ersoy, cu trimitere la Mahomed al II-lea „Cuceritorul”, sultanul care a înfrânt şi a pus capăt Imperiului Bizantin. Puţin mai târziu, un spectacol de lumini a fost proiectat pe pereţii exteriori ai fostei bazilici, muzeu la acea vreme. Se spune că spectacolul l-a emoţionat pe preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, care l-a urmărit prin videoconferinţă pe fondul restricţiilor aflate în vigoare pentru prevenirea răspândirii noului coronavirus.

Grecia ortodoxă s-a revoltat faţă de acest ultim atac la adresa creştinătăţii şi a universalismului al puterii turce islamo-conservatoare. „Sfânta Sofia este un monument mondial al patrimoniului cultural şi nu trebuie folosită în alte scopuri”, a spus purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Atena, Stelios Petsas. Ministrul de Externe de la Ankara Mevlut Cavusoglu a reacţionat imediat: „Sfânta Sofia se află pe teritoriul turc, a fost cucerită, iar ceea ce se întâmplă în ţara noastră are legătură cu proprietatea noastră. Nu este deloc o problemă internaţională, ci este o problemă de suveranitate naţională”.

O manevră fulgerătoare

În urma acestui schimb de replici, Erdogan a decis să rezolve aşa-zisa „problemă de suveranitate naţională” şi a cerut Consiliului de Stat să examineze anularea statutului de muzeu şi revenirea la moschee. Pe 10 iulie, la opt zile de la depunerea cererii, Consiliul de Stat i-a făcut pe plac liderului islamo-conservator şi a întors o pagină scrisă în 1934 de laicul Mustafa Kemal Ataturk, fondatorul Republicii Turce. În nici o oră de la anunţarea deciziei, preşedintele turc a semnat decretul, cu aplicare de vineri, 24 iulie.

Pentru a-şi marca ultima izbândă în demersul său de îngropare a moştenirii lui Ataturk, Erdogan, aflat în fruntea ţării încă din 2003, iniţial ca premier, până în 2014, apoi ca preşedinte, e efectuat duminică o vizită simbolică la locul cu pricina. El a inspectat lucrările de reconversie a edificiului, care a fost pregătit în ultimele două săptămâni pentru slujba specială din ziua de 24 iulie.

Recep Tayyip Erdogan în vizită la Sfânta Sofia FOTO Twitter

Potrivit Autorităţii turce pentru Afaceri Religioase (Diyanet), 500 de persoane vor participa la prima importantă rugăciune musulmană oficiată în Sfânta Sofia în epoca lui Erdogan. Riscurile de infectare cu coronavirusul SARS-CoV-2 nu mai sunt luate în calcul, în condiţiile în care Turcia este puternic afectată, cu mai mult de 222.000 de cazuri de îmbolnăviri, dintre care mai mult de 5.500 fatale.

Un nou regim de funcţionare

Pe lângă condamnări ale deciziei, prima întrebare apărută la nivel internaţional a fost legată de soarta operelor creştine din interiorul fostei bazilici. Diyanet a răspuns prin intermediul unui comunicat, precizând că reprezentările creştine din interiorul Sfintei Sofia „nu constituie un obstacol în ţinerea rugăciunilor”.

Într-un interviu acordat postului de televiziune NTV, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Turce, Ibrahim Kalin, a declarat că unele mozaicuri, cum ar fi cel al Maicii Domnului şi cel al Arhanghelului Gabriel, care sunt poziţionate în direcţia Qiblei, adică direcţia către care se îndreaptă un musulman atunci când îşi face rugăciunea, vor fi acoperite cu draperii. El a spus totodată că celelalte mozaicuri, cum ar fi cel al lui Iisus, nu reprezintă un obstacol pentru rugăciunile musulmane, deoarece acestea nu sunt situate în direcţia Qiblei. Presa turcă a scris despre posibilitatea folosirii unei tehnologii de întunecare a operelor creştine în timpul celor cinci rugăciuni musulmane zilnice.

Odată cu încheierea rugăciunilor musulmane, fosta bazilică îţi va deschide uşile pentru vizitatori, dau asigurări autorităţile turce. „Nu există niciun obstacol din punct de vedere religios în vederea deschiderii Sfintei Sofia pentru vizitatori în afara orelor de rugăciune”, subliniază Diyanet.

Putin nu comentează în faţa lui Erdogan

Vocile critice faţă de retransformarea Sfintei Sofia în moschee au venit de pretutindeni, cu Vatican şi Grecia în frunte, dar nu şi din partea Rusiei, al cărei preşedinte pozează în ultimul timp în apărător al ortodoxiei, incluzând chiar „credinţa în Dumnezeu” în Constituţie. Dacă Biserica Ortodoxă Rusă s-a revoltat faţă de decizia Ankarei, afirmând că nu a înţeles „preocuparea a milioane de creştini”, diplomaţia rusă a apreciat că este „o problemă internă”, exact aşa cum susţine Erdogan.

Putin şi Erdogan în schimb de amabilităţi FOTO Arhivă

La rândul său, Vladimir Putin s-a limitat la a asculta la telefon explicaţiile preşedintelui tuc şi la a sublinia, împreună cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis, că Sfânta Sofia este un „o realizare a întregii omeniri”.

O decizie „retrogadă”

„Turcia se îndepărtează de laicitate”, apreciază scriitorul Nedim Gürsel într-un comentariu publicat în „Le Monde” pe tema Sfintei Sofia.

„Actualul preşedinte turc vrea să afirme identitatea musulmană a ţării sale. Cu această ocazie, el îngroapă universalismul unei clădiri al cărei simbol merge dincolo de credinţele religioase. Alegerea lui Ataturk era vizionară, cea a lui Erdogan este retrogradă”, scrie la rândul său politogolul Dominique Moïsi.