Fisuri în tandemul Erdogan-Davutoglu. Sultanul vrea să scape de premier

Relaţiile de cordialitate dintre sultanul Recep Tayyip Erdogan şi profesorul Ahmet Davutoglu, tandemul preşedinte-premier aflat la putere în Turcia de peste un an şi opt luni, riscă să devină de domeniul trecutului.

Odată ales preşedinte al Turciei, în august 2014, după trei mandate de prim-ministru, Recep Tayyip Erdogan l-a desemnat ca succesor pe fostul ministru de Externe Ahmet Davutoglu. Astfel, în opinia multora, Erdogan a făcut un pariu al docilităţii.

Însă profesorul universitar şi-a croit puţin câte puţin un loc important pe scena politică din ţara sa, fiind când orator pasionat, când negociator al acordului cu Bruxellesul privind stoparea migraţiei, care ar putea aduce Turciei o scutire de vize istorică pentru cetăţenii săi, comentează agenţia France-Presse, potrivit Agerpres.

În acest context, premierul turc a primit o lovitură chiar din partea partidului său, menită să-i submineze autoritatea.

Davutoglu pierde controlul asupra AKP

La 29 aprilie, în timp ce Davutoglu se afla în Qatar, Consiliul Executiv (MKYK) al AKP i-a retras acestuia puterea de a numi preşedinţii din provincii şi districte. O decizie în acest sens a fost aprobată de 47 dintre cei 50 de membri ai Consiliului, majoritatea dintre ei fideli lui Erdogan.

Şedinta Consiliului Executiv al AKP din 29 aprilie FOTO Zaman

Această decizie marchează, în opinia a numeroşi observatori, un moment de cotitură în istoria acestui partid, care se mândreşte cu unitatea sa încă de la sosirea la putere, în 2002.

„AKP mai degrabă a reuşit să nu lase dezacordurile interne să degenereze în lupte pentru putere“, a subliniat pentru AFP profesorul Ilter Turan, care a reamintit că Turcia are o lungă istorie de conflicte între şeful statului şi prim-ministru de la preşedinţia lui Turgut Ozal în 1989.

Davutoglu a încercat să se opună deciziei iniţial, dar a cedat în cele din urmă.

Oficiali din cadrul PKK au dezminţit până acum că ar exista vreo tensiune între Erdogan şi Davutoglu. Purtătorul de cuvânt al acestui partid Omer Celik a negat orice „criză“, afirmând că decizia MKYK nu este decât o măsură „tehnică“ pentru care premierul şi-a dat acordul.

Întrebat în legătură cu acest subiect în cursul unei eveniment cu ocazia Zilei Muncii, şeful Guvernului turc a evitat să răspundă, spunând că „nu ţine o conferinţă de presă“.

„Dosarul Pelican“, lovitura de graţie dată lui Davutoglu

Totuşi, „Zaman“ plusează, scriind despre un război deschis între Erdogan şi Davutoglu, un război alimentat mai ales de misteriosul „dosar Pelican“, foarte critic la adresa şefului Guvernului turc.

Fitilul a fost aprins în februarie, când premierul şi şeful statului au avut neînţelegeri asupra nominalizării preşedintelui filialei AKP din Adiyaman. Davutoglu l-a numit atunci pe Abdurrahman Dimez, în timp ce Erdogan voia să impună un apropiat de-al său.

De fapt, coabitarea dintre Erdogan şi Davutoglu nu a fost deloc uşoară până acum, cel din urmă fiind nevoit să încaseze numeroase atacuri.

Legea transparenţei a fost îngropată în urma opunerii lui Erdogan. Candidatura la alegerile parlamentare a lui Hakan Fidan, directorul MIT (serviciile secret turceşti), a fost respinsă tot de Erdogan, care şi-a permis chiar să-l critice în public cu toate că era puternic susţinut de Davutoglu. Preşedintele turc a procedat la fel şi în cazul lui fostului ministru al Economiei Ali Babacan, căruia Davutoglu îi promisese un post în Cabinetul său. În cele din urmă, ruptura a fost produsă de apatia arătată de guvern în susţinerea regimului prezidenţial, spre stupefacţia lui Erdogan, menţionează „Zaman“.

„Nu mai putem continua cu Davutoglu“, a scris recent Nasuhi Güngör, comentator la „Star“, o publicaţie pro-Erdogan.

El a exprimat cu voce tare şoaptele de la palatul prezidenţial, precizează „Zaman“.

Succesorii potenţiali ai lui Davutoglu sunt numeroşi, însă doar două nume sunt cele mai vehiculate în presă: Binali Yildirim, vechi colaborator al lui Erdogan şi actual ministru al Transporturilor, şi Berat Albayrak, ministru al Energiei şi ginere al şefului statului.

Binali Yildirim, văzut drept favorit, este vizat deja de atacuri. O fotografie în care fiul său apare jucând la ruletă într-un cazino din Singapore a apărut din neant în presă.

FOTO Zaman

„Nu vreau să cred că ar putea exista un scop politic“ în acest atac, a reacţionat el, făcând apel la mai multă reţinere în tabăra sa. Potrivit lui Murat Yetkin de la „Hürriyet“, sursa scurgerii acestei fotografii ar fi Ali Sarikaya, un apropiat al lui Davutoglu şi unul dintre cei trei care au refuzat să semneze propunerea.

Un nou episod tensionat a avut loc săptămâna trecută. În timpul unei conferinţe de presă organizate înainte de plecarea lui Ahmet Davutoglu în Qatar, Binali Yildirim a fost invitat să se aşeze pe unul dintre locurile rezervate publicului. „Ei mi-au rezervat acest loc“, a reacţionat, nervos, puternicul ministru al Transporturilor, arătând în direcţia premierului, care, în cele din urmă, l-a chemat să stea alături de el.

Punctul culminant a fost atins odată cu publicarea „dosarului Pelican“ pe un blog deschis de un anonim care se defineşte drept un „fidel“ al lui Erdogan, precizează „Zaman“.

„Dosarul Pelican“ dezvăluie numele unor jurnalişti apropiaţi liderului AKP, acţiunile sale şi reacţiile lui Erdogan.

„Povestea dintre sultan şi profesor nu este decât o simplă poveste de ambiţie. Căci, în numele ambiţiilor sale, profesorul caută cooperarea tuturor celor care sunt împotriva poporulului care-l sprijină pe sultan. El a acceptat să fie un pion pe tabla de şah pe care joacă puterile mondiale. Lupta se rezumă la acest lucru. Şi perdantul este cunoscut deja!“, conchide autorul anonim.

O vară caldă

„Vara va fi caldă pentru AKP“, subliniază în cotidianul „Hürriyet“ Abdulkadir Selvi, un fin cunoscător al partidului islamo-conservator.

„Evoluţiile din cadrul AKP afectează îndeaproape viitorul ţării“, avertizează el.

O destabilizare a AKP, partid care conduce ţara fără aliaţi din 2002, ar putea avea ample repercusiuni în condiţiile în care Turcia traversează mai multe crize de amploare - ameninţarea jihadistă, reluarea conflictului kurd, războiul din Siria şi afluxul de refugiaţi, notează AFP.