După cum am anticipat în cartea noastră „Războiul informaţional. Tipizarea agresiunii informaţionale a Rusiei“, apărută la Editura Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion IC Brătianu“ al Academiei Române, datele cercetătorilor se coroborează pentru a sublinia ingerinţa masivă a Rusiei, prin fabrica de troli, celebrul Institut pentru Studierea Internetului de la Sankt Petersburg, la nivelul social media în Brexitul britanic, în alegerile din SUA şi în simulacrul de consultare publică numit referendumul pentru independenţă catalan.

Astfel, potrivit unor studii repetate ale diferitelor universităţi britanice şi americane, numai în cazul Brexitului a rezultat un număr de peste 150.000 de conturi false, apărute din neant, extrem de active în perioada campaniei electorale, cu peste 40.000 de postări diferite multiplicate pe zi şi care au dispărut în neant după încheierea votului. Iar influenţa acestei activităţi este de netăgăduit în toate campaniile vizate, altfel fiind greu de explicat aberaţiile create şi nesesizate de sondajele de opinie clasice şi de alte instrumente de evaluare a opiniei publice.

Pe de altă parte, în aceeaşi direcţie a utilizării extreme a instrumentelor de război informaţional, de data asta a armei ofensive numită character assassination, publicaţia americană The Daily Beast a dat publicităţii ultima enormitate din războiul informaţional declanşat de Fabrica de troli de la Sankt Petersburg - aşa-numitul Institut pentru Studierea Internetului - care a pregătit, nici mai mult nici mai puţin decât un instrument de compromitere de tip KGB-ist al candidatului democrat Hillary Clinton. Ruşii de la agenţia guvernamentală au făcut un filmuleţ în care o doamnă ce semăna a fi Hillary Clinton face sex cu o persoană de culoare.


FOTO 123RF

Brexitul forţat pe social media: 150.000 de conturi false de Twitter şi Facebook ale fabricii de troli din Rusia

Explicaţia diferenţelor identificate de diferiţii cercetători în ceea ce priveşte numărul de conturi false al trolilor ruşi vine tocmai din perioada urmărită pentru asemenea conturi şi de la dispariţia imediat după alegeri (revenirea în timp face imposibilă identificarea conturilor dispărute, iar trasabilitatea lor e şi mai complicată). Astfel, nici cele două companii, Twitter şi Facebook, nu au permis cercetătorilor independenţi să ducă la bun sfârşit această cercetare oferindu-le sprijin. Iar până recent, cele două companii nici nu au relatat în faţa comisiilor Congresului SUA cele identificate de propriii angajaţi, dar au convenit, în final, să notifice ştirile fake şi false ale fabricii de troli către utilizatorii care dau like sau share la aceste ştiri, fără a notifica însă vizibil ştirile „Fabricii de Troli“ pe site şi, ulterior, celor care doar citesc ştirile.

Cercetătorii cei mai încăpăţânaţi au fost cei conduşi de Oleksandr Talavera, de la Universitatea Swansea, care împreună cu cei de la UC Berkeley au identificat 150.000 de conturi Twitter legate strict de Brexit şi care au dispărut după referendum, neavând un trecut înaintea scrutinului britanic de ieşire din UE. Până la votare, în perioada campaniei în care au funcţionat, au distribuit peste 40.000 de mesaje diferite pe zi, multiplicate de către toţi ceilalţi membri ai grupului.

Trebuie să ştim că nu există public care să fie neatins de aceste tehnici.

Datele intervin la scurt timp după ce premierul spaniol Mariano Rajoy a subliniat intervenţia Rusiei în social media în cazul pretinsului referendum pentru independenţa Catatoniei. 70% din conturile implicate în campania pe Twitter şi Facebook erau din Rusia, circa 30% din Venezuela (ecourile ruse prin intermediari vorbitori de spaniolă) şi sub 3% erau conturi locale. Cam aceasta e proporţia intervenţiei ruse faţă de reacţiile genuine, naturale, critice, implicate ale spaniolilor din Catalunia sau din exterior.

Marea dispută şi divergenţele majore sunt legate de eficacitatea unor asemenea postări, mai ales că multe dintre ele nu înglobează cine ştie ce tehnică sau elemente subtile de operaţiuni psihologice, ci sunt acţiuni tipice de propagandă şi dezinformare, unele de proastă calitate, ostentative şi profund respingătoare. Ei bine, aici e o altă greşeală a analiştilor, care se uită la grila de lectură din punctul lor de vedere. Or dezinformarea, propaganda, măsurile active, războiul de troli sunt utilizate pentru o majoritate care este slab pregătită, conformistă, fără spirit critic şi care crede mai mult în „prietenul“ de pe Facebook sau Twitter decât în orice comunicat oficial. În plus, după cum am demonstrat în mod repetat, există un public şi pentru cea mai evidentă, mai flagrantă, mai gogomană minciună plasată pe o reţea socială.

Nu în ultimul rând, trebuie să ştim că nu există public care să fie neatins de aceste tehnici. Există mesaje potrivite care fac din cea mai educată, cultă şi sceptică persoană, cu un spirit critic dezvoltat la maximum şi educat să caute elemente de propagandă şi dezinformare, o ţintă a războiului informaţional. Tocmai pentru că nu avem capacitatea de a cerceta şi studia totul, că ne pierdem când e vorba despre mesaje foarte tehnice şi le acordăm atenţie şi credibilitate, de unde începe inclusiv posibilitatea noastră de a fi multiplicatori ai elementelor de agresiune informaţională.

Revenind la cazurile evocate anterior, instrumentarul a fost utilizat şi a avut efect pe o parte relevantă a populaţiei atât la Brexit, ca şi în alegerile din SUA şi la referendumul separatist. Şi, fără a considera a priori ca absolut sau devastator impactul Rusiei şi al fabricii sale de troli sau al Armatei speciale pentru război informaţional - constituită şi anunţată public de către Şeful Statului Major General al Armatei Ruse, Valeri Gherasimov, în această primăvară (la circa 10 ani de când funcţiona fără asumarea sa publică) - efectele sunt importante pe orice populaţie-ţintă, la nivelul spiritelor mai slabe şi care pică în plasa specialiştilor din domeniu. Şi vorbim aici despre prima generaţie de războaie informaţionale, azi fiind funcţionale şi active încă două generaţii şi a patra fiind în curs de realizare, ca instrumente, pârghii şi arme ofensive în războiul informaţional.


Hillary Clinton FOTO AFP

Character Assasination: „Hillary Clinton“ face sex cu un negru

The Daily Beast a dat publicităţii ultima enormitate din războiul informaţional declanşat de Fabrica de troli de la Sankt Petersburg, aşa-numita Agenţie de Studiere a Internetului, care a pregătit, regizat, filmat un film care să distrugă credibilitatea lui Hillary Clinton în campania prezidenţială. Ruşii de la agenţia guvernamentală au făcut un filmuleţ în care o doamnă ce semăna cu Hillary Clinton face sex cu o persoană de culoare.

Alan Baskaev, un fost angajat al fabricii de troli, a declarat public pentru The Daily Beast că Agenţia pentru Studierea Internetului a filmat, pe perioada sa de serviciu din schimbul de noapte, scena de sex construită nu pentru a apărea într-un film porno, ci pentru a arăta ca o filmare de amatori, cu camera ascunsă şi pentru a-i creşte autenticitatea. Divizia americană a fabricii de troli a hotărât, în final, după ce a avut filmul, să nu difuzeze şi să nu uzeze de el. Era pregătit să intre pe un canal ad hoc de social media care ulterior să fie preluat la nivelul media electronice cu vizibilitate de către troli care să-l multiplice, dar sursa originară să dispară, pentru a nu se putea identifica autorul.

Trolii ruşi au avut în strategia lor de acţiune în alegerile americane publicarea, difuzarea şi multiplicarea unor ştiri care să stârnească divergenţe rasiale în timpul campaniei.

Nu se punea problema ca un asemenea film să ajungă în media de mainstream, cea serioasă şi de audienţă, nici măcar din Rusia, dar el trebuia să circule ca un film subversiv, care delegitimează şi murdăreşte personajul evocat şi utilizarea avea să se facă dacă celelalte instrumente nu ar fi indicat o posibilă apropiere a lui Donald Trump de Casa Albă. Au fost luate în considerare şi eventualele efecte negative ale filmuleţului, respectiv posibilitatea de victimizare a doamnei Clinton şi reacţia inversă a populaţiei americane care ar fi luat cunoştinţă de această mizerie.

Trolii ruşi au avut în strategia lor de acţiune în alegerile americane publicarea, difuzarea şi multiplicarea unor ştiri care să stârnească divergenţe rasiale în timpul campaniei, acuzându-l în subsidiar de colaboraţionism sau liberalism şi corectitudine politică pe candidatul democrat care susţinea minorităţile. Dar cea mai mare parte din campanie a reprezentat-o publicarea şi crearea unor conturi Twitter foarte populare la nivelul publicului conservator, populist, rasist, naţionalist american, unele dintre poveştile publicate fiind reluate de Trump sau de campania sa, pe baza înţelegerilor reciproce.

Baskaev locuieşte acum în Tailanda, dar a jucat şi el rolul de autor şi participant-moderator al unui grup numit „Kentucky rednecks“, dar şi al unui grup al americanilor de culoare cuprinşi de bravada vârstei foarte tinere. Grupurile raliau numeroşi urmăritori tineri, votanţi ai lui Trump, care erau dirijaţi în emoţiile lor anti-imigraţie, împotriva minorităţilor sau împotriva liberalismului democrat. El şi alţi tineri scriau pentru propaganda momentului, potrivit interviului acordat postului rus TV Rain.

Când au filmat clipul cu scena de sex între bărbatul de culoare şi femeia ce semăna cu doamna Clinton, au crezut că au dat lovitura.

Baskaev a mai spus că atmosfera era ciudată şi conspirativă la locul său de muncă. Toată lumea lucra în fabrica de troli învelită în mantii negre, pentru a nu li se vedea direct hainele, cu măşti pe faţă, în spatele lor era o poză a lui Putin şi un steag al Rusiei. Era ciudat, intens, suna patriotic şi chema la interes şi o muncă secretă importantă, chiar dacă majoritatea celor care lucrau aici erau foarte tineri. În timpul schimbului de noapte se făceau cele mai incredibile lucruri. Şi cele mai ridicole, totodată, dar bani erau, trebuiau cheltuiţi, ideile se acumulau şi se puneau în practică fără preget.

Baskaev a lucrat la fabrica de troli din noiembrie 2014 până în aprilie 2015, iar majoritatea activităţii sale era cea de a scrie postări pentru forumuri online. Când au filmat clipul cu scena de sex între bărbatul de culoare şi femeia ce semăna cu doamna Clinton, au crezut că au dat lovitura. Au aşteptat apoi în timp să vadă utilizarea scenei, a filmului, dar nu a mai venit niciodată, semn că cei de la Kremlin, comanditarii activităţii, au studiat şi au concluzionat că filmuleţul nu aducea lucruri bune în campanie, aşa încât l-au pus deoparte.