Cel mai mare dezastru ecologic brazilian

Preşedinta Dilma Rousseff vizitează din elicopter zona afectată de dezastru. Sursă: Reuters.

Cu ocazia COP 21 de la Paris, presa braziliană, dar şi cea internaţională scriu despre cel mai mare dezastru ecologic din Brazilia provocat, începând cu 5 noiembrie, de o exploatare legală, mina Samarco din Mariana, statul Minas Gerais. Nu doar companiile care exploatează mina au fost criticate ci şi autorităţile braziliene care au răspuns cu întârziere.

Brazilia la COP 21

Dilma Rousseff a declarat cu ocazia începerii Summit-ului  organizat la Paris de ONU privind clima (COP 21) că acest dezastru a fost provocat de acţiunea iresponsabilă a companiilor care deţin exploatarea minieră. Dilma a mai spus că Brazilia este afectată de schimbările climatice precum fenomenul El Niño şi secetele din Nord Est sau inundaţiile din Sud şi Sud-est.

Conform ONU, suprafaţa afectată de cel mai recent dezastru ecologic din Brazilia reprezintă echivalentul a 16.000 de piscine olimpice pline cu reziduuri de mâl toxic. Pentru unii observatori, dezastrul este comparabil cu cel de la Fukushima prin amploarea contaminării Oceanului Atlantic, 60 de milioane de metri cubi de reziduuri toxice au poluat Rio Doce şi au ajuns la Oceanul Atlantic.

5 noiembrie dezastrul Samarco şi efectele sale catastrofale

Deşi a avut loc pe 5 noiembrie, cea mai mare castrastrofă de mediu braziliană a fost ”descoperită” doar în ultimele două săptămâni. Administraţia Rousseff a fost criticată pentru întârzierea cu care a reacţionat; Dilma de abia după o săptămână de la producerea evenimentelor a vizitat zona afectată din elicopter...

În urma ruperii a două diguri a unei exploatări legale din Mariana (statul Minas Gerais), reziduuri minerale şi de apă au luat-o la vale pe râul Doce. 280.000 de persoane au rămas fără apă şi mii de animale au murit. Mina Samarco Mineracao al cărui control este împărţit de două din marile companii din lume, braziliana Vale şi compania australiană BHP Billiton avea toate certificatele şi fusese verificată de oficialităţi. Reziduurile contaminate au parcurs începând cu 5 noiembrie râul Doce (800 de km) începând din oraşul Mariana şi până în nordul statului Espirito Santo, ajungând la ocean săptămâna trecută. Contaminarea se extinde pe 70 de km şi vreo 30 de km în interiorul mării. Se pare că vor fi necesari 30 de ani pentru a remedia daunele acestui dezastru ecologic. Valul de reziduuri toxice a şters de pe hartă un sat, Bento Rodrigues (600 de locuitori) de la periferia Mariana şi a omorât 13 persoane, alte 11 fiind încă dispărute, iar valea Rio Doce fiind complet contaminată. Apa Rio Doce conţine arsenic, zinc, cupru şi mercur făcând-o nepotabilă. De-a lungul Rio Doce, mare parte din fauna acvatică a murit şi 500 de oameni au rămas fără domiciliu, fiind cazaţi în hoteluri sau la rude. Membri ai tribului Krenek care trăiesc din ceea ce găsesc în Rio Doce pentru a se hrăni au protestat pentru disruperea traiului lor. Sute de mii de rezidenţi din statele Minas Gerais şi Espirito Santo au protestat de asemenea în ultimele săptămâni pentru absenţa apei curente ca urmare a contaminării stratului acvifer. Companiile care deţin mina au furnizat apă îmbuteliată rezidenţilor, dar nu a fost suficient.

Luni 30 noiembrie administraţia braziliană a cerut companiilor vinovate de dezastru 5.2 miliarde de dolari pagube pentru a putea curăţa mâlul. Samarco a primit până acum amenzi de 97 milioane de dolari şi companiei i-au fost blocate fonduri de 80 de milioane. De asemenea, cele două companii, Vale şi BHP s-au angajat să realizeze un fond de reparaţii de 267 de milioane de dolari.

Protecţia mediului

Brazilia are diverse instituţii (Ministerul Mediului, IBAMA – Institutul Brazilian pentru Mediu şi Resurse Naturale Regenerabile) care se ocupă de efectele schimbărilor legate de mediu şi de prevenirea schimbărilor climatice, dar cu toate acestea, a experimentat şi experimentează încă probleme importante legate de protecţia mediului. În 2015 Brazilia s-a confruntat şi cu cea mai mare secetă din ultimii 80 de ani care a afectat şi marile oraşe Sao Paulo şi Rio de Janeiro. În plus, mai mult de o cincime din pădurea amazoniană a dispărut, mai ales ca urmare a dezvoltării economice din anii 1970 încoace. Dar, conform datelor oficiale, comparat cu 2005, Brazilia a redus cu 41% emisiile gazelor de seră şi are planuri importante privind extinderea eforturilor precum eliminarea deforestării ilegale precum şi reâmpădurirea a 12 milioane de hectare de pădure până în 2030 şi promovarea unei agriculturi sustenabile.[1]

Vă aştept şi marţea viitoare cu un alt articol despre America latină!

Între timp, puteţi urmări alte ştiri latino-americane pe pagina mea de Facebook, Observator America latină.

[1] https://www.whitehouse.gov/the-press-office/2015/06/30/us-brazil-joint-statement-climate-change