Când RoboCop coboară din ficţiune în realitate

Apariţia soldaţilor-robot este iminentă, dar naşte şi dezbateri aprinse legate de pericolul pe care-l reprezintă înarmarea unor astfel de maşinării Soldaţii-robot sunt pe cale să

Apariţia soldaţilor-robot este iminentă, dar naşte şi dezbateri aprinse legate de pericolul pe care-l reprezintă înarmarea unor astfel de maşinării

Soldaţii-robot sunt pe cale să devină realitate. Un producător american de maşini automate - iRobot, în cooperare cu Taser International Inc, şi-a propus să creeze roboţi înarmaţi care să fie folosiţi de poliţie şi de către Departamentul de Apărare din SUA. Adăugând roboţilor arme paralizante Taser, iRobot Corp. speră să ofere soldaţilor şi forţelor de securitate un instrument neletal de mare utilitate.

Unii observatori se tem însă că înarmarea roboţilor ar putea conduce la crearea unor maşini capabile să decidă singure când să împuşte şi să ucidă. "Mai este doar un pas în această direcţie", spune John Pike, director al organizaţiei de cercetare militară GlobalSecurity.org. Taserul, folosit de mii de agenţii de securitate, este o armă electrică destinată sprijinirii ofiţerilor de poliţie în lupta cu suspecţi violenţi, fără bastoane sau arme. "Nu este prima iniţiativă în această direcţie, dar cred că până la sfârşitul deceniului actual îşi vor face deja apariţia primii RoboCop sau Terminatori", estimează Pike, referindu-se la filmele SF cu roboţi din anii "80. Jim Rymarcsuk, vicepreşedinte pe probleme de dezvoltare la iRobot, asigură că noţiunea de roboţi înarmaţi care să acţioneze pe cont propriu este departe de ceea ce compania sa are în vedere.

Fără capacitatea de a folosi forţa de "capul lor"

"Deocamdată, nu avem planuri de a pune pe piaţă roboţi cu arme letale", a precizat Rymarcsuk. "Pentru acest sistem şi pentru toate sistemele pe care urmărim să le creăm există mereu un factor uman care ia deciziile. În niciun caz roboţii nu vor avea capacitatea să folosească forţa de capul lor", a asigurat el.

Termenii financiari ai parteneriatului nu au fost dezvăluiţi. Companiile implicate în proiect au spus că au dezvoltat un model ce va fi prezentat la o conferinţă dedicată Taserilor, programată pentru 9-10 iulie. Modelul combină sistemul existent iRobot, elaborat de PackBotExplorer, cu TaserX26 pentru ceea ce iRobot numeşte "primul robot cu un Taser la bord". Nu spune însă niciun cuvânt despre data când robotul înarmat va fi pus în vânzare sau despre preţul acestuia.

Poliţistul pe roţi

Sistemul nu este în totalitate o premieră. Foster-Miller Inc., companie rivală a firmei iRobot, oferă o versiune de robot pe roţi, dotat cu un Taser a cărui funcţionare este asemănătoare unui laser. Totuşi, unii critici consideră că această armă poate fi mortală, în special pentru suspecţii care se droghează sau pentru cei care suferă de boli de inimă. Taser International şi surse din poliţie spun că nu există arme fără riscuri şi că totuşi Taserele salvează vieţi, ajutând ofiţerii să evite arme mai periculoase. Pentru iRobot şi sistemul echipat cu Taser, va fi primul robot capabil să folosească forţa pentru a scoate din luptă o persoană, preferabil unei bombe.

Compania iRobot, care are o vechime de 17 ani, este bine cunoscută pentru roboţii săi mobili deja existenţi pe piaţă, printre aceştia numărându-se cel pentru curăţat covoare, Roomba.

Roboţii casnici aduc 60 la sută din veniturile companiei. Restul provine de la clienţi guvernamentali şi industriali, inclusiv armată şi poliţie.

Şi-au făcut stagiul în Irak şi Afganistan

Versiuni ale roboţilor pe roţi PackBot, creaţi de iRobot, au detectat şi înlăturat bombe, au cercetat peşteri şi clădiri din Afganistan şi Irak. Au pătruns în multe zone periculoase înaintea soldaţilor. "Prin combinaţia cu Taser, iRobot testează o nouă piaţă. Au găsit deja o modalitate ieftină de a o face", a spus Alex Hamilton, analist al companiei The Benchmark Co. "Sistemul PackBot e funcţional. Este nevoie numai de software pentru a-l face adaptabil pentru Taser şi cred că vor reuşi acest lucru", a adăugat el. Roboţii echipaţi cu Taser vor putea constitui trupe de elită pentru poliţie şi asigurarea securităţii în penitenciare. Ei vor putea suplimenta şi chiar înlocui trupele de patrulare.

Ar fi o soluţie mai ieftină şi pentru asigurarea pazei la diferite obiective importante. Experţii spun însă că introducerea roboţilor echipaţi cu Taseri înseamnă că mai e numai un pas până la momentul când aceştia vor deveni maşini de ucis. Dacă acest lucru se va întâmpla, înseamnă că se va încălca principiul "roboţii nu trebuie să ucidă oameni", enunţat de autorul clasic de science fiction Isaac Asimov în celebra sa operă din anii "50, "Eu, robotul". Au şi apărut polemici privitoare la persoana care apasă de fapt pe trăgaciul armei. În cazul armelor paralizante, discuţia nu contează atât de mult. Dar atunci când roboţii vor căpăta o mai mare autonomie, s-ar putea ca să nu mai fie, de fapt, degetul unui om care comandă apăsarea pe trăgaci.

BEAR, umanoidul salvator

Robotul umanoid Bear este brevetat de Vecna Robotics. Proiectat să salveze oameni răniţi sau aflaţi în pericol, umanoidul BEAR poate face în plus ceea ce oamenii nu ar putea să facă: ridică mari greutăţi şi le cară pe distanţe lungi. Fie în timpul unui conflict militar, fie în caz de accident nuclear, sau de scurgeri de substanţe toxice, sau în clădiri afectate de cutremure, poate salva oamenii mult mai bine decât o pot face semenii lor şi fără ca alte vieţi să fie riscate. Proiectul Vecna Robotics BEAR a fost realizat la US Army's Telemedicine and Advanced Technology Research Center (TATRC).

Argumente pro şi contra

Disputele care s-au iscat o dată cu progresele tehnice în construirea roboţilor i-au determinat pe experţi să sublinieze avantajele acestora. Contestatarii au "scos" şi ei o listă de contraargumente.

Maiorul Kenneth Rose, de la US Army's Training and Doctrine Command, a adus argumente în favoarea necesităţii folosirii roboţilor-soldaţi.

PRO

- Maşinile nu obosesc, nu închid ochii, nu se ascund sub copaci când plouă şi nu vorbesc cu colegii.

- Atenţia umană pentru detalii în misiunile de apărare scade dramatic în primele 30 de minute.

- Maşinile nu cunosc frica.

- Vor permite oamenilor să fie înlocuiţi în slujbele mult prea periculoase, epuizante sau plictisitoare.

- Vor face posibil ca o persoană să facă mai multe activităţi în acelaşi timp.

CONTRA

- Maşinile sunt proiectate să facă numai ceea ce spune un om şi vor asculta mereu ordine. Dar n-ar putea cumva să se întoarcă împotriva stăpânilor lor?

- Inteligenţa artificială se poate strica, precum HAL în Odiseea Spaţială 2001. A te sprijini total pe o tehnologie care presupune posibile avarii ar putea avea consecinţe dezastruoase.

- Dezvoltarea roboţilor înseamnă, de fapt, continuarea cursei înarmărilor.

- O lucrare publicată în 1921, "Roboţii Universali din Rossum" de Karel Capek, povesteşte cum ar putea oamenii să construiască mai bine roboţi mai buni care în final să meargă să lupte în războaie. La sfârşit, roboţii decid că lupta e o nebunie şi iau lumea în stăpânire.

Vor deveni roboţii maşini de ucis?

Va deveni oare mai uşor de ucis într-o societate în care crima e banalizată de jocurile video şi de omniprezentele filme cu împuşcături? Acest fenomen va duce mai uşor la introducerea soldaţilor-robot,
care să nu fie altceva decât maşini de ucis?

Întrebările au fost puse de psihologul militar american David Grossman, autor al cărţii "The Psychological Cost of Learning to Kill in War and Society", specializat în studii sociale într-un domeniu pe care l-a denumit "killology" (de la verbul "to kill", care înseamnă "a ucide"). El a încercat, de fapt, mai degrabă, să răspundă la ele.

Există din ce în ce mai multe preocupări ale Pentagonului de a face investiţii uriaşe în scopul de a crea roboţi-soldaţi umanoizi şi inteligenţi. Ideea pare pentru multă lume de domeniul SF hollywoodian, ceea ce nu a împiedicat industria militară americană şi Pentagonul, care visează la această realizare de 30 de ani, să facă demersuri serioase în îndeplinirea proiectului. Ororile războiului - pentru propriile trupe - sunt deja diminuate prin folosirea unei strategii de bombardare aeriană masivă şi permanentele progrese tehnologice ale industriei de armament. Nanotehnologia şi robotica câştigă tot mai mult teren pentru a face mai uşoare misiunile soldaţilor în luptă.

Robotul care gândeşte

Va reuşi vreodată omul să construiască un robot în "carne şi oase", care să mai şi gândească? Pentagonul prezice deocamdată că roboţii capabili să lupte şi să ucidă vor constitui o importantă forţă militară americană în vreo 10 ani. Ziarul "New York Times" a publicat un reportaj în care se vorbea despre atribuirea unui buget de 127 miliarde de dolari pentru un proiect denumit Future Combat Systems. Acesta reprezintă cel mai mare proiect militar din istoria SUA. La început, roboţii au fost imaginaţi ca nişte mici camioane cu roţi, teleghidate. După ce tehnologia va evolua, vor putea să ia forme diverse, inclusiv umane, ceea ce unii cred că nu se va putea întâmpla decât peste 20-30 de ani. Devenind din ce în ce mai "inteligenţi", ei vor deveni, de asemenea, tot mai autonomi. În înţeles militar, roboţii vor şti să facă deosebirea între aliaţi şi inamici, combatanţi şi civili nevinovaţi.

Riscul unei tehnologii prea performante

Cea mai mare îngrijorare care rămâne este că, în caz că noua tehnologie va deveni mult prea puternică şi perfecţionată, va ajunge să scape de sub controlul omului şi să dea naştere la abuzuri. Sute de aparate robotizate sunt deja folosite în Irak pentru depistarea de bombe pe şosele, de exemplu. Cel mai perfecţionat dintre aceşti roboţi este capabil să tragă mii de gloanţe pe minut. Deja este o mare cerere de astfel de roboţi în Irak, unde soldaţii se confruntă cu tot felul de surprize neplăcute din partea luptătorilor de gherilă. Toată lumea aşteaptă cu nerăbdare apariţia adevăraţilor soldaţi-roboţi care să diminueze şi mai mult riscurile în conflictele cu insurgenţii.

Obiectivul numărul unu

Deja s-au făcut importante progrese în robotică. Se are în vedere chiar înlocuirea în curând a şoferilor de vehicule blindate cu roboţi. Obiectivul numărul unu al proiectului Future Combat Systems este reducerea la zero a numărului de victime ale armatei terestre americane. Consideraţiile financiare ar putea cântări chiar mai mult decât raţionamentele morale şi umanitare. Un soldat costă, pe parcursul întregii sale vieţi, circa patru milioane de dolari. Un robot-soldat nu ar costa decât o zecime din această sumă. "Nu le e foame. Nu le e teamă. Nu uită niciodată ordinele şi moartea lor nu doare pe nimeni atât de mult cum ar durea moartea unui om", a spus Gordon Johnson, un funcţionar de la Pentagon.

Un robot patrulează deja pe străzile oraşului rusesc Perm

Savanţii ruşi de la un institut din Moscova au realizat un robot care a intrat în serviciul poliţiei. R.BOT 001 a fost trimis deja în misiune, patrulând pe străzile oraşului Perm, scrie "Rossiscaia Gazeta".

Robotul nu seamănă deloc cu RoboCop. Are forma unei minirachete, având încorporate cinci camere de luat vederi. Cântăreşte 250 de kilograme, are 1,8 metri înălţime şi o autonomie de funcţionare de opt ore. Dacă vede trecători care consumă alcool pe stradă le spune că acest lucru este interzis. Nu ia mită şi este mereu politicos. "Nu poţi să îl enervezi. Repetă informaţiile cu acelaşi ton monoton şi sperăm că oamenii îl vor respecta şi vor respecta şi regulile", a declarat un reprezentant al poliţiei.

Acum este doar cadet, dar superiorii săi spun că va putea înainta în grad dacă se va achita impecabil de sarcini. Nu va reuşi să ajungă însă general, glumeşte unul dintre şefii poliţiei ruse.