Efectul Fukushima: Elveţia blochează construcţia centralelor nucleare

Deşi întreaga Europă trece printr-o amplă dezbatere privind energia nucleară, în Elveţia, ţară ce beneficiază de 40% din energie din surse nucleare, dilema renunţării sau nu la acest tip de energie, este mult mai pronunţată.

Până la cutremurul cu efecte devastatoare din Japonia, Elveţia se afla în mijlocul unei dezbateri interne referitoare la industria energetică nucleară a ţării. Evenimentul din celălalt colt al lumii pare să fi schimbat raportul de forte – oricum fragil – în defavoarea acestui tip de energie. Cele 40 de procente din necesarul energetic provenit din surse nucleare sunt obţinute din cinci reactoare, care se apropie de finalul ciclului de viaţă, reactorul Beznau 1, spre exemplu, fiind cel mai vechi din lume încă aflat în uz – construit în urmă cu peste 40 de ani, în 1969.
Toate reactoarele elveţiene au fost construite înainte de 1986, iar evenimentul de la Cernobîl a condus la impunerea unui moratoriu, în 1990, asupra construcţiei de noi centrale nucleare. Conform procedurilor impuse de legislaţia elveţiană, toate reactoarele urmau să fie scoase din funcţionare începând cu 2019. Totuşi, experienţa Fukushima a alertat autorităţile, ministrul Energiei şi Mediului, Doris Leuthard, anunţând suspendarea planurilor de construcţie ale unor noi centrale. Astfel, Elveţia a devenit primul stat din lume care şi-a schimbat politica nucleară.
Cutremure şi teamă
Dacă cu trei săptămâni înainte de cutremurul din Japonia locuitorii cantonului Berna votaseră cu o majoritate foarte strânsă proiectul de construcţie a unei centrale nucleară, următoarele două referendumuri programate să urmeze în curând în alte regiuni ale Elveţiei aveau şanse infime să treacă, având în vedere starea emoţională a populaţiei.
Dar, chiar dacă nu se vor construi – cel puţin pentru moment – centrale nucleare noi, problema elveţienilor sunt vechile reactoare şi sistemele lor de protecţie depăşite. Randolph Schultz, director al departamentului de analiza siguranţei din cadrul Inspectoratului Nuclear avertizează că “cea mai periculoasă ameninţare pentru centralele nucleare din Elveţia sunt cutremurele”.
Chiar dacă Elveţia nu are istoria seismică a arhipelagului nipon, experţii elveţieni nu sunt convinşi că reactoarele ar putea rezista la un cutremur de 7 grade Richter. De altfel, proiectul PEGASOS, iniţiat în 1999 şi finalizat în anul 2004, a reunit peste 20 de specialişti din şapte ţări europene, calculând probabilitatea apariţiei unor hazarde naturale, care să afecteze centralele nucleare ale ţării.
Rezultatele au relevat, explică Ralph Schultz, că riscurile pe care un cutremur major le implică au fost subestimate în momentul construcţiei reactoarelor. Încă din momentul finalizării acestui proiect autorităţile elveţiene au investit în sisteme moderne de securizare, numai sistemul adiţional de răcire de urgenţă de la reactorul Beznau 1, costând peste un miliard de dolari.
Soluţii
Dacă pentru moment oprirea reactoarelor este imposibilă fără a afecta grav economia şi populaţia Elveţiei, pe termen lung, autorităţile caută soluţii. Blocarea construcţiei de noi centrale nucleare va scoate această opţiune din prim planul discuţiei publice pentru următorii ani, oferind răgaz politicienilor. Totuşi, opţiunile sunt limitate iar energia regenerabilă nu este o soluţie încă.