Aderarea Serbiei la UE, blocată de homosexuali?

La marşul de anul trecut al homosexualilor de la Belgrad, 100 de poliţişti au fost răniţi în ciocnirile cu naţionaliştii.

Comisia Europeană a recomandat acordarea statutului de stat candidat pentru Serbia, dar ţara nu îndeplineşte toate criteriile. Karadzic şi Mladic au fost prinşi, dar normalizarea relaţiilor cu Kosovo nu avansează. Mai mult, Serbia a încălcat drepturile minorităţilor sexuale interzicând parada gay de la Belgrad, deplânge cercetătorul american James Kirchick în revista „Prospect”.

Autorităţile sârbe au invocat temerea că violenţele de la parada de anul trecut, atunci când 5000 de poliţişti au fost mobilizaţi pentru a-i proteja pe cei 500 de manifestanţi, se vor repeta. Forţele de ordine n-au făcut atunci faţă extremiştilor, 100 de poliţişti fiind răniţi. Mai mult, s-au înregistrat pagube materiale în valoare de 1,5 milioane de dolari. Preşedintele Boris Tadic s-a şi întâlnit la vremea respectivă cu activişti gay pentru a arăta UE că minorităţile de tot felul sunt respectate şi ascultate în Serbia.

Anul acesta, în luna octombrie,  sindicatul poliţiştilor sârbi a dat un comunicat publicităţii împreună cu un grup creştin de dreapta, prin care cerea renunţarea la paradă pentru a preveni expunerea poliţiştilor la violenţă, mai ales în contextul resurgenţei tensiunilor etnice din nordul Kosovo.  Argumentul era acela că desfăşurarea a mii de poliţişti pentru a-i proteja pe homosexuali la Belgrad ar slăbi capacitatea de a asigura securitatea sârbilor de la graniţa cu Kosovo. Politicienii de la Belgrad utilizează frecvent problema Kosovo ca pe o scuză pentru a evita abordarea altor probleme sensibile, explică istoricul sârb Dubravka Stojanovic.

„Prin decizia de a interzice marşul homosexualilor, statul a capitulat. Un stat democratic ar trebui să fie capabil să garanteze două ore de securitate cetăţenilor săi”, susţine Goran Miletic, unul dintre organizatorii paradei, citat de Reuters. La rândul său, James Kirchick, cercetător la Foundation for Defense of Democracies, consideră UE a greşit acordând statutul de stat candidat unei ţări care refuză libertatea de întrunire şi asociere unui grup minoritar.

În opinia sa, îngrijorarea guvernului sârb faţă de posibilitatea unor violenţe şi vandalisme este justificată, dar răspunsul ar trebui să fie politici mai dure împotriva huliganilor: inclusiv infiltrarea organizaţiilor de dreapta, arestarea liderilor care pregătesc violenţe şi amenzi mari pentru cei care provoacă pagube.

Problema Serbiei cu huliganii fanatici nu este însă nouă. Ea datează de mai bine de 20 de ani, dar autorităţile au închis ochii tocmai pentru că s-au putut servi de aceste grupuri, gata oricând pentru violenţă, ca arme în războiul politic şi chiar în conflictele armate, amintea numărul 20 al Foreign Policy România.

Mai mult, există legături simbiotice între formaţiunile naţionaliste, huligani, servicii secrete şi crima organizată. Unii vorbesc chiar de un gir tacit din partea preşedintelui Tadici, pentru a mări presiunea asupra UE pentru integrarea Serbiei prin fluturarea pericolului real al ultra-naţionalismului. Cert e că naţionaliştii şi huliganii se bucură de o anumită impunitate din partea autorităţilor. Motivul? Şefii informali ai acestor grupuri violente ar fi „oameni de afaceri care conduc maşini de lux, frecventează restaurante scumpe şi îşi duc copii la cursuri de tenis şi de engleză", susţin surse din poliţie.