Sârbii au devansat parada dedicată Zilei Eliberării pentru a participa şi Vladimir Putin

Armata sârbă a făcut repetiţii intense pentru paradă pentru a nu se face de râs în faţa liderulu de la Kremlin

Belgradul se pregăteşte să-l primească, joi, cu mare pompă, pe preşedintele rus Vladimir Putin. Pentru liderul de la Kremlin au devansat chiar şi ceremoniile dedicate celor 70 de ani de la eliberarea Belgradului de nazişti.

Aproximativ 3.000 de soldaţi, 300 de blindate şi avioane de luptă vor participa la cea mai mare paradă, organizată în ultimii 30 de ani, cu această ocazie şi asta  în ciuda dificultăţilor economice pe care le are ţara candidată la aderarea la UE.  

Cu toate că data eliberării Belgradului de nazişti este 20 octombrie 1944, autorităţile sârbe au decis să devanseze pentru 16 octombrie evenimentul, în onoarea oaspetelui rus. Cu acest prilej, preşedintele rus va susţine un discurs în faţa participanţilor la eveniment. La paradă vor participa şi alţi invitaţi din Rusia, printre care grupul de acrobaţie aeriană Strijhi, al aviaţiei militare ruse.

De la declanşarea crizei din Ucraina, în noiembrie 2013, diplomaţia sârbă întreţine un echilibru fragil între respectarea obligaţiilor faţă de UE - cu care a început negocieri de aderare în ianuarie - şi menţinerea bunelor relaţii cu Moscova, care a susţinut Belgradul în numeroase dosare internaţionale sensibile, între care cel al independenţei Kosovo, nerecunoscută de Rusia.

În acest context, pentru Moscova este important ca apropierea Serbiei de UE să nu prejudicieze parteneriatul cu Belgradul şi interesele ruseşti în regiune. „Scopul principal al vizitei în Serbia este susţinerea legăturilor existente. Energia va fi un subiect foarte important“ pe agenda discuţiilor, a declarat Feodor Lukianov, redactor şef al revistei "Rusia în politica globală".

De altfel, Serbia este una dintre ţările prin care ar urma să treacă gazoductul South Stream, proiect al Gazprom evaluat la 16 miliarde de euro, care, de la sfârşitul anului 2015, ar urma să transporte gaze ruseşti spre Europa, ocolind Ucraina.

În această privinţă, Comisia Europeană, care consideră că legislaţia europeană pentru pieţele publice nu a fost respectată, în special în ceea ce priveşte accesul ţărilor terţe, a obţinut din partea Bulgariei promisiunea să întrerupă lucrările la gazoduct, în timp ce Serbia a afirmat categoric că lucrările continuă pe teritoriul său. De altfel, Gazprom este proprietarul majoritar al companiei petroliere sârbe Nis, cu 51 % din acţiuni.

În plus, Belgradul şi Moscova au înfiinţat la aeroportul din Nis, în sudul Serbiei, un Centru regional pentru situaţii de urgenţă, unde staţionează avioane ruseşti gata să intervină în regiune, la cererea altor ţări. Pe de altă parte, Moscova şi Belgradul au semnat în ianuarie 2013 un acord de credit în valoare de 800 de milioane de dolari destinaţi reconstruirii infrastructurii feroviare sârbe. Ulterior, în aprilie, Moscova a acordat aliatului sârb un alt împrumut în valoare de 500 de milioane de dolari, pentru a ajuta Belgradul să depăşească problemele apărute în urma deficitului bugetar.

Pe de altă parte, vizita preşedintelui rus în Serbia reprezintă pentru Belgrad ocazia de a transmite mesaje politice Occidentului, consideră analistul politic Miodrag Radojevici. În timp ce Serbia se pregăteşte să preia preşedinţia OSCE, în 2015, Belgradul „ar putea încerca să se afirme ca un loc potrivit pentru întrevederi între reprezentanţi ai Rusiei şi ai Occidentului pe teme precum Ucraina, care nu privesc în mod special Serbia“, a declarat el.

UE cere Serbiei să arate că este „proeuropeană“

Uniunea Europeană (UE) aşteaptă ca Serbia să-şi confirme poziţia proeuropeană în timpul vizitei preşedintelui rus Vladimir Putin, a declarat  marţi o purtătoare de cuvânt a serviciului diplomatic european, relatează AFP.

„Serbia este o ţară candidată (care) negociază în prezent cu UE (aderarea), iar noi ne aşteptăm ca această poziţie, şi anume direcţia proeuropeană a Serbiei, să fie confirmată în timpul acestei vizite“, a declarat Maja Kocijancic.