Propaganda rusă joacă acum „cartea” Cernobîl: „Criza din Ucraina poate afecta scutul antiradiaţii”

Cernobîlul este considerat şi astăzi un loc periculos, însă experţii citaţi de presa rusă regretă închiderea fabricii „influenţată de Vest”

Presa rusă aservită Moscovei a publicat ieri mai multe articole despre Cernobîl. Unele anunţau că nivelul de radiaţii rămâne la cote periculoase, altele veneau în completare pentru a arăta că situaţia tulbure din Ucraina, unde o mişcare separatistă alimentată de Rusia ameninţă să rupă estul ţării, pune în pericol finalizarea în siguranţă a scutului antiradioctiv care se construişte.

„Actualele tensiuni geopolitice din Ucraina pot afecta construirea sistemului de închidere de la Cernobîl, spune Lisa Carmody, purtător de cuvânt pentru Institutul Internaţional pentru Copiii de la Cernobîl, cu sediul în Irlanda”, transmite agenţia RIA Novosti într-un articol marcat drept „opinie”. 

Centrala este şi azi extrem de periculoasă, dar este păcat că s-a închis din cauza Vestului

Un alt articol de opinie publicat de RIA Novosti cu o oră înainte anunţa că „Centrala nucleară de la Cernobîl rămâne extrem de periculoasă”. „Centrala nucleară deformată de la Cernobîl rămâne un loc extre de periculoas, care încă nu a fost decontaminat, a declarat şeful Uniunii Cernobîl din Ucraina”, continuă articolul. Persoana citată continuă apoi prin a critica o decizie din anul 2000 de a închide centrala.

„În 2000, ca urmare a unei decizii politice influenţate de Vest, centrala de la Cernobîl a fost închisă”, a explicat Iuri Andreev pentru RIA Novosti. 

„Centrala nu a fost modernizată, aşa că acum avem un loc extrem de periculos. Pe de-o parte nu am mai putut continua exploatarea centralei, pe de altă parte nu putem acum să asigurăm decontaminarea în siguranţă a acesteia”, spune Andreev, care era şi inginer-şef al centralei atunci când a avut loc explozia. 

Dezastrul de la Cernobîl a avut loc la 26 aprilie  1986, când unul dintre cele patru reactoare nucleare de acolo a explodat. Catastrofa a afectat vieţile a milioane de oameni. O arie de până la 50.000 de kiloemtri pătrăţi din Ucraina, Belarus şi Rusia a fost contaminată de scurgerile radioactive de la reactorul topit. Aproximativ 200.000 de persoane au fost mutate după accident. 

Ultimul reactor nuclear de la Cernobîl a fost închis abia în 2000, prin ordin al Guvernului de la Kiev. 

CITEŞTE MAI MULT

„Foreign Affairs”: trei scenarii pentru ruperea Ucrainei. Acordul de la Geneva a devenit nul aproape din momentul în care a fost încheiat, la sfârşitul săptămânii trecute. Insurgenţii refuză să recunoască noua putere de la Kiev şi cer independenţa sau alipirea la Rusia, o variantă sprijinită de Moscova. Asta deschide calea unei divizări a Ucrainei, deghizate în federalizare, notează analiştii „Foreign Affairs”. Dacă planul ruşilor va avea succes, există trei scenarii privind viitoarea hartă a Ucrainei.

Un miliardar ucrainean promite câte 10.000 de dolari pentru fiecare pro-rus capturat. În estul rusofon al Ucrainei, unde naţionalismul este mult mai discret decât în vest, patriotismul aduce de astăzi şi beneficii concrete. Miliardarul Igor Kolomoisky, care este şi guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk, oferă câte 1.000 de dolari cash oricui dezarmează un militant pro-rus, 10.000 de dolari oricui capturează un separatist şi câte 200.000 de dolari celor care eliberează clădirile publice ocupate de aceştia.

Apocalipsa economică şi administrativă după Rusia: Crimeea se afundă în haos. Tribunalele nu mai funcţionează pentru că judecătorii nu ştiu ce lege să aplice, poliţiştii sunt trimişi la şcoală câte două ore pe zi pentru a învăţa legislaţia rusă, băncile nu funcţionează, registrele de cadastru sunt închise, birourile pentru paşapoarte la fel. În tot acest haos, locuitorii din Crimeea readuc la viaţă vechi practici sovietice - precum întocmirea de liste - pentru a încerca să-şi pună actele şi vieţile în ordine.