Premieră. O femeie, şefa Curţii Constituţionale, numită cancelar interimar al Austriei

Brigitte Bierlein, cancelarul interimar al Austriei

Preşedintele Austriei, Alexander Van der Bellen, a desemnat-o joi pe Brigitte Bierlein, preşedinta Curţii Constituţionale, în postul de cancelar interimat după demiterea prin moţiune de cenzură a guvernului Kurz şi destrămarea coaliţiei de guvernare în urma scandalului Ibiza-gate.

Brigitte Bierlein, care în curând va împlini vârsta de 70 de ani, la care în mod obligatoriu ar trebui să se pensioneze din postul de judecător al Curţii Constituţionale, are sarcina să formeze un guvern interimar care să conducă ţara până la alegerile anticipate ce ar urma să se desfăşoare probabil în septembrie. Ea devine şi prima femeie cancelar din istoria Austriei.

"O cunosc şi o apreciez pe doamna Bierlein, o persoană prudentă, deschisă şi foarte competentă. Îi încredinţez doamnei Bierlein sarcina de a forma guvernul federal", a declarat Van der Bellen, citat de agenţia de presă APA.

''Cel mai important obiectiv în prezent este să găsim mai mult calm şi să construim încrederea între toate părţile politice (...) în Austria, în Europa şi în lumea întreagă'', a spus Brigitte Bierlein în faţa presei, alături de preşedintele Alexander Van der Bellen.

Alegerea făcută de acesta din urmă este ceea ce de altfel se aştepta, şi anume numirea unui cancelar interimar care să nu fie implicat activ în politică, deşi mulţi judecători sunt apropiaţi de un partid sau altul, Brigitte Bierlein ajungând la rândul ei preşedintă a Curţii Constituţionale la propunerea coaliţiei fostului cancelar Kurz.

Noul cancelar a anunţat şi primul nume al unui ministru în cabinetul ei interimar, respectiv Alexander Schallenberg, care va fi ministru de externe. Acesta este un diplomat care a lucrat în cabinetul lui Kurz.

Parlamentul Austriei a aprobat luni după-amiază moţiunea depusă de Partidul Social-Democrat (SPÖ, centru-stânga) împotriva Guvernului condus de cancelarul Sebastian Kurz, liderul formaţiunii de centru-dreapta Partidul Popular Austriac (ÖVP). Moţiunea social-democrată a fost susţinută şi de Partidul Libertăţii (FPÖ, extremă-dreapta), precum şi de mişcarea JETZT (ACUM, de stânga).

Guvernul Austriei era susţinut de o coaliţie formată de Partidul Popular Austriac cu Partidul Libertăţii. Alianţa politică s-a destrămat după ce cancelarul Sebastian Kurz a cerut demiterea din Guvern a unor lideri ai Partidului Libertăţii în contextul scandalului de corupţie în care este implicat vicecancelarul demisionar Hainz-Christian Strache.

Pe fondul crizei, preşedintele Austriei, Alexander Van der Bellen, a recomandat organizarea de alegeri parlamentare anticipate în septembrie.

Heinz-Christian Strache, liderul formaţiunii de extremă-dreapta Partidul Libertăţii, a demisionat din funcţia de vicecancelar al Austriei după apariţia în presă a unei înregistrări compromiţătoare care îl surprinde discutând cu un potenţial investitor rus.