Polonia a răspuns Comisiei Europene că nu renunţă la reforma sistemului judiciar
0Cu puţin timp de expirarea termenului dat de Comisia Europeană, guvernul polonez a trimis, ieri, răspunsul la obiecţiile UE privind reforma judiciară, care expun Polonia unei proceduri europene inedite ce ar putea conduce inclusiv la sancţiuni, transmite AFP.
Documentul, de aproape 100 de pagini, arătă că „reformele ... au restabilit echilibrul necesar între puterile executive, legislative şi puterea judecătorească, păstrând în acelaşi timp toate garanţiile de independenţă a sistemului judiciar", se arată într-un comunicat de presă ministerul polonez de externe.
Reformele "răspund aşteptărilor publicului polonez, iar soluţiile nu diferă de cele adoptate în alte state membre ale UE", a afirmat ministerul.
Executivul de la Varşovia susţine că reformele ce fac obiectul criticilor sunt necesare pentru eficientizarea sistemului judiciar, nereformat de la căderea comunismului, şi că în elaborarea lor s-a avut în vedere ca magistraţii „să se bucure de garanţii foarte puternice de independenţă, fiind menţionat de asemenea că respectivele reforme îşi regăsesc un corespondent inclusiv în sistemele judiciare ale unor state vest-europene“.
MAE polonez a transmis că Polonia este pregătită pentru "continuarea dialogului" şi doreşte "o soluţie satisfăcătoare pentru ambele părţi".
În document se cere Comisiei să nu mai ia măsuri până când schimbările nu sunt "puse în aplicare în totalitate", potrivit agenţiei poloneze PAP.
De asemenea, Varşovia a avertizat că va stabili un "precedent periculos" de subminare a suveranităţii statelor membre, ceea ce ar putea duce la "consolidarea sentimentului anti-european, care a devenit din ce în ce mai evident".
Ministrul polonez al educaţiei, Jaroslaw Gowin, a declarat marţi la polonez că Varşovia joacă pentru mize mari.
"Miza acestei dispute este dacă pot fi oprite încercările continue ale birocraţiei de la Bruxelles de a reduce suveranitatea statelor membre, fapt ce vine în contradicţie cu litera şi spiritului Tratatului de la Lisabona", a spus el.
Gowin l-a acuzat pe Frans Timmermans, vicepreşedintele CE, că ar fi „obişnuit să privească de sus statele nou venite în Uniunea Europeană".
Şeful diplomaţiei poloneze, Jacek Czaputowicz, a reiterat miercuri dreptul ţării sale de a-şi reforma sistemul judiciar aşa cum crede de cuviinţă şi a denunţat recurgerea de către Uniunea Europeană la o procedură inedită care ar putea conduce la sancţiuni, relatează AFP.
Jacek Czaputowicz, care şi-a prezentat în Parlament viziunea asupra politicii externe a Varşoviei, a confirmat implicit că răspunsul Poloniei la recomandările Bruxellesului, transmise în urmă cu o zi, nu anunţă modificări semnificative la reformele controversate.
Seria de schimbări în justiţie întreprinse de guvernul polonez după ce conservatorii partidului Lege şi Justiţie (PiS) au preluat puterea la finele anului 2015 a început cu o reformă a Tribunalului Constituţional şi a continuat cu reforme adoptate mai recent privind funcţionarea tribunalelor de drept comun, a Curţii Supreme şi a Consiliului Superior al Magistraturii.
Comisia Europeană consideră aceste măsuri o încercare de subordonare a puterii judiciare în faţa celei executive şi a activat pe 20 decembrie 2017 Articolul 7 din Tratatul UE, dând atunci Poloniei acest termen de trei luni să răspundă preocupărilor legate de situaţia statului de drept. În replică, guvernul de la Varşovia a acuzat oficialii europeni de partizanat politic în favoarea actualei opoziţii poloneze.
"Ne apărăm dreptul de a realiza reformele sistemului judiciar în conformitate cu aşteptările polonezilor. Aceste reforme nu încalcă principiile statului de drept ci, din contră, la întăresc", a spus şeful diplomaţiei poloneze.
Polonia se opune, a subliniat el, propunerilor potrivit cărora acordarea fondurilor europene să depindă de respectarea statului de drept.
"Statul de drept este o chestiune valoroasă pentru noi (...) suntem îngrijoraţi că aceste criterii neclare pot conduce la o limitare arbitrară a drepturilor ţărilor membre", a declarat ministrul, adăugând că experienţa procedurii deficitului excesiv arată că acest tip de instrument nu se aplică neapărat tuturor ţărilor.