Macedonia a decretat stare de urgenţă din cauza imigranţilor

Guvernul macedonean a decretat stare de urgenţă în două regiuni de frontieră, pentru a permite mobilizarea armatei în faţa numărului tot mai mare de imigranţi, în timp ce Berlinul şi Parisul vor să exercite presiuni asupra Uniunii Europene în dosarul imigranţilor.

Macedonia este un important punct de tranzit pentru imigranţii care vin dinspre Grecia şi se îndreaptă către state mai bogate din nordul Uniunii Europene. Aproximativ 44.000 de persoane ar fi tranzitat Macedonia în ultimele două luni, multe dintre ele fugind din calea violenţelor din Siria, transmite Mediafax.

Implicarea armatei „ar creşte nivelul securităţii în rândul cetăţenilor noştri din cele două regiuni şi ar permite o abordare mai cuprinzătoare faţă de oamenii care vor să ceară azil“, a anunţat, într-un comunicat, purtătorul de cuvânt al Ministerului macedonean de Interne, Ivo Kotevski.

Una dintre regiunile în care a fost decretată starea de urgenţă este cea de la frontiera Macedoniei cu Grecia, unde scene haotice au avut loc în ultimele zile, numeroşi imigranţi încercând să urce la bordul trenurilor care merg spre ţări din Europa Occidentală.

De asemenea, starea de urgenţă a fost declarată şi în Kumanovo, o regiune din nordul ţării, situată la frontiera cu Serbia.

Potrivit unor experţi citaţi de presa locală, măsura luată de autorităţile de la Skopje ar putea crea probleme Greciei, care deja întâmpină dificultăţi din cauza numărului mare de imigranţi. Conform estimărilor ONU, aproape 160.000 de imigranţi au ajuns pe teritoriul grec de la începutul acestui an, dintre care 50.000 numai în ultima lună.

Violenţe la frontiera dintre Macedonia şi Grecia

Poliţia macedoneană a recurs deja la gaze lacrimogene, vineri dimineaţă, pentru a dispersa mii de imigranţi şi refugiaţi care încercau să intre în ţară dinspre Grecia, relatează agenţia Reuters, citată de Mediafax.

Cel puţin cinci imigranţi au fost răniţi uşor de grenade asurzitoare lansate de către poliţişti macedoneni, informează AFP în pagina electronică.

Peste 3.000 de persoane din Orientul Mijlociu, Africa şi Asia, între care numeroşi refugiaţi sirieni, sunt blocate la frontieră, după ce Macedonia a decretat stare de urgenţă joi, închizându-şi practic frontiera sudică pentru imigranţi şi refugiaţi.

Serbia şi Bulgaria, alte două ţări de tranzit

Serbia şi Bulgaria sunt alte două ţări din Balcani luate cu asalt de imigranţi, care intenţionează să ajungă în Ungaria, membră a zonei Schengen, un spaţiu de circulaţie liberă în Europa.

Potrivit ministrului sârb de Interne, Nebojsa Stefanovic, citat de agenţia de presă Tanjug, aproximativ 90.000 de imigranţi au pătruns pe teritoriul Serbiei de la 1 ianuarie şi până la mijlocul lui august.

El a precizat că, pentru majoritatea imigranţilor, Serbia reprezintă o ţară de tranzit.

De asemenea, aproape zece mii de imigranţi extracomunitari au ajuns în Bulgaria în cursul anului 2015, potrivit lui Vasil Vârbanov, directorul-adjunct al Agenţiei bulgare pentru Refugiaţi, citat de Novinite.com. Centrele de refugiaţi din Bulgaria sunt ocupate în prezent în proporţie de 67%.

În acest context, Guvernul Ungariei a alocat 22,2 miliarde de forinţi (71,8 milioane de euro) pentru construirea unui controversat gard metalic la frontiera cu Serbia, pe o distanţă de 175 de kilometri, şi pentru centre speciale necesare cazării imigranţilor.

Gardul construit de Ungaria la graniţa cu Serbia FOTO AFP

Gardul dublu, criticat de Uniunea Europeană şi de Serbia, ar urma să fie finalizat pe 31 august. Peste 110.000 de imigranţi extracomunitari au pătruns în Ungaria în cursul anului 2015.

Berlinul şi Parisul intenţionează să exercite presiuni asupra UE pe tema imigranţilor

Germania şi Franţa vor ca UE să acţioneze mai rapid în faţa agravării crizei refugiaţilor, transmite Reuters în pagina electronică.

Iniţiativa se va afla în centrul unei întâlniri programate pentru luni, la Bruxelles, între cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez François Hollande.

Ministrul german de Interne, Thomas de Maizière, şi omologul său francez, Bernard Cazeneuve, au lucrat la această „iniţiativă în vederea unei Politici Migratorii Europene“ joi seara, la Berlin, potrivit Mediafax.

„Este inacceptabil ca instituţiile europene să continue să lucreze în ritmul în care o fac acum“, a denunţat de Maizière în cadrul unei conferinţe de presă.

Cei doi miniştri, a continuat el, au convenit ca Italia şi Grecia, aflate în prima linie din cauza poziţiei lor geografice, să primească un ajutor european considerabil pentru înfiinţarea de „zone de aşteptare“  pentru imigranţi şi refugiaţi.

În plus, este necesar ca europenii să susţină ţările situate la frontierele blocului comunitar în lupta împotriva reţelelor de traficanţi de imigranţi şi să abordeze totodată cauzele acestor migrări în masă, a adăugat el.

Berlinul a anunţat miercuri că se aşteaptă ca între 750.000 şi 800.000 de refugiaţi să ajungă pe teritoriul german anul acesta. În primele şase luni, 220.000 de persoane care au fugit din calea războaielor, violenţelor şi sărăciei din Asia, Africa şi Orientul Mijlociu au sosit deja în Germania, potrivit Mediafax.

Înainte să plece la Berlin, Bernard Cazeneuve a semnat, la Calais, cu ministrul britanic de Interne Theresa May, un acord care prevede ca Londra să aloce zece milioane de euro, pe o perioadă de doi, în vederea îmbunătăţirii situaţiei umanitare din Calais, de unde numeroşi imigranţi intenţionează să ajungă în Marea Britanie.

Bernard Cazeneuve şi Theresa May la Calais FOTO La Voix du Nord

Acordul vizează, de asemenea, consolidarea măsurilor de securitate în zona incintei Eurotunnel şi crearea pe teritoriul francez a unui Centru de Comandament şi Control din care să facă parte agenţi francezi şi britanici.