Liderii UE încearcă să salveze bugetul multianual al UE, după ce Germania a reuşit să medieze un compromis cu Polonia şi Ungaria

La Bruxelles începe un summit virtual de două zile, ultimul sub preşedinţia Germaniei. Adoptarea bugetului multianual şi al fondului special de ajutorarea a economiilor lovite de efectele pandemiei de coronavirus este încă ameninţată de un posibil veto al Ungariei şi Poloniei. Angela Merkel a mediat miercuri un compromis cu Varşovia şi Budapesta, ceea ce sporeşte şansele pentru o depăşire a impasului actual.

''Sunt încrezător că putem ajunge la un acord asupra pachetului comun pentru a permite implementarea rapidă atât a Cadrului financiar multianual (bugetul multianual al UE, n.red.), cât şi a fondului de redresare'', a menţionat preşedintele Consiliului European, Charles Michel, în scrisoarea de invitaţie adresată liderilor ţărilor membre.

Polonia şi Ungaria au acceptat de principiu propunerea de buget UE lansată de preşedinţia germană a Consiliului şi aşteaptă acum aprobarea din partea Olandei, un alt stat membru care şi-a manifestat scepticismul.

Preşedintele polonez Andrzej Duda a declarat miercuri, la Praga, că a fost deja schiţat un acord preliminar asupra bugetului european, relatează AFP şi Reuters.

"În acest moment, un acord preliminar a fost deja schiţat", a spus el într-o conferinţă de presă comună cu omologul său ceh Milos Zeman.

"Lucrările şi discuţiile sunt în desfăşurare. Acest acord este rezultatul eforturilor extrem de intense ale părţilor poloneză şi ungară, dar şi ale preşedinţiei germane" a Consiliului UE, a adăugat Duda.

Anterior miercuri, vicepremierul polonez Jaroslaw Gowin a vorbit despre un ''acord în triunghiul Varşovia-Berlin-Budapesta'' care ar putea permite evitarea veto-ului pe care Polonia şi Ungaria îl menţin asupra bugetului multianual al UE şi planului european de relansare din cauza condiţionării accesării fondurilor europene de statul de drept.

România va fi reprezentată de Klaus Iohannis

Preşedintele Klaus Iohannis participă joi şi vineri la reuniunea Consiliului European, la Bruxelles. El a discutat încă de marţi, la telefon, cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, pe marginea unor subiecte ce vor fi abordate la întâlnire: schimbările climatice şi relaţia UE - Turcia. De asemenea, bugetul multinual al UE şi fondul de redresare post-COVID vor fi pe masa discuţiilor.

Conform Administraţiei Prezidenţiale, subiectele de discuţie s-au referit la combaterea schimbărilor climatice, precum şi la relaţia dintre Uniunea Europeană şi Turcia.

„Având în vedere faptul că la reuniunea Consiliului European din 10 - 11 decembrie se intenţionează obţinerea unui acord cu privire la stabilirea unei noi ţinte, mai ambiţioase, de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030, de cel puţin 55% comparativ cu anul 1990, preşedintele Klaus Iohannis a menţionat faptul că România susţine această propunere. Vor trebui însă luate în considerare circumstanţele naţionale şi punctele de plecare diferite în domeniu ale statelor membre ale Uniunii”, preciza Preşedinţia.

Totodată, preşedintele Iohannis a pledat pentru crearea unui cadru flexibil care să permită tuturor statelor membre, indiferent de gradul de dezvoltare, să îndeplinească eficient obiectivele în domeniul schimbărilor climatice.

Iohannis a subliniat că tranziţia către o economie verde trebuie să fie echitabilă şi acceptabilă la nivel social, astfel încât să conducă la progresul economic al statelor şi să nu adâncească diferenţele dintre acestea, a mai arătat sursa citată.

Premierul croat Andrej Plenkovic, care potrivit presei locale a prezentat simptome de COVID-19, nu va fi prezent la Bruxelles, iar Croaţia va fi reprezentată la acest summit de premierul sloven Janez Jansa.

Principalul subiect al summitului va fi pachetul în valoare de 1.800 miliarde de euro, reprezentând bugetul multianual al blocului comunitar (2021-2027) şi fondul de redresare post-COVID-19, căruia Polonia şi Ungaria s-au opus până acum din cauza condiţionării acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept.

Germania, care asigură în prezent preşedinţia semestrială a Consiliului UE, a mediat miercuri un compromis cu Varşovia şi Budapesta, ceea ce sporeşte şansele pentru o depăşire a impasului actual. Dacă toate celelalte 24 de state membre sunt de acord cu compromisul, atunci Polonia şi Ungaria ar putea renunţa la veto-ul exprimat până acum. Dacă propunerea va fi respinsă, atunci în ianuarie va fi disponibil doar un buget de urgenţă.

Adoptarea bugetului multianual al UE este o condiţie esenţială pentru a se înregistra progrese într-un alt dosar important - stabilirea ţintelor pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu cel puţin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Propunerea acestui obiectiv a fost făcută în septembrie de Comisia Europeană. Statele membre ar urma să susţină această propunere, însă unele, precum Polonia, sunt reticente întrucât economiile lor se bazează masiv pe exploatarea cărbunelui.

Unele ţări din UE vor susţine foarte probabil această ţintă numai după ce va fi convenit bugetul multianual al UE.

Un alt subiect dezbătut de liderii statelor UE va fi reprezentat de relaţiile cu Turcia. După ce au ameninţat Ankara cu sancţiuni suplimentare în legătură cu studiile seismice din Mediterana Orientală, liderii europeni vor reveni probabil asupra acestui dosar pentru a examina posibilii paşi viitori. În special Ciprul a solicitat o abordare mai dură faţă de Turcia, dar alte ţări membre sunt reticente de teama escaladării diferendului. Mai puţin controversată va fi adăugarea de noi nume pe o listă de sancţiuni existentă deja.

Referitor la Brexit, nu este de aşteptat ca liderii statelor UE să adopte vreo decizie oficială la acest summit. În schimb, ei vor fi informaţi de preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care miercuri a convenit cu premierul britanic Boris Johnson să ia până la finalul săptămânii o decizie asupra negocierilor comerciale post-Brexit.

După recentele atacuri teroriste din Europa, liderii UE au promis să consolideze protecţia blocului comunitar şi să adopte măsuri preventive. Comisia Europeană a prezentat miercuri un plan în acest sens, printre care propuneri de sporire a supravegherii şi a distribuirii de date. Este de aşteptat ca liderii ţărilor membre să susţină strategia propusă de executivul comunitar. Discuţiile dintre ei vor aborda şi ameninţările teroriste din mediul online.

Nu în ultimul rând, va fi abordat răspunsul coordonat la pandemia de COVID-19; liderii europeni vor dezbate strategiile de vaccinare în UE şi la nivel global.