Islanda: Partidul Piraţilor, printre favoriţii la alegerile parlamentare de sâmbătă. „Ne considerăm hackeri ai formelor învechite de guvernământ”

Un partid format din activişti şi hackeri care susţine, printre altele, abolirea legilor de protecţie intelectuală şi oferirea de azil politic lui Edward Snowden se numără printre favoriţii la câştigarea alegerilor parlamentare anticipate din Islanda, programate pentru sâmbătă, notează „The Guardian”.

Cel puţin un sondaj efectuat în ultima săptămâna prezintă Partidul Piraţilor în topul preferinţelor alegătorilor islandezi, în timp ce alte trei îl situează pe poziţia a doua, la o distanţă în limita marjei de eroare faţă de Partidul Independenţei. Ambele partide oscilează în jurul pragului de 20-25% din votul popular. 

Asta după o perioadă lungă în care PP a dominat sondajele de opinie, ajungând chiar şi la 43%  din preferinţele alegătorilor la un punct – ceea ce ar fi fost suficient pentru a-şi asigura majoritatea parlamentară după redistribuire.

Susţinând o serie de reforme considerate radicale după tradiţiile politice actuale – precum înlocuirea democraţiei reprezentative cu o democraţie directă – şi arborând un steag pirateresc drept siglă, activiştii islandezi au înregistrat o creştere semnificativă a popularităţii în timpul mandatului controversat al premierului progresist Sigmundur David Gunlaugsson.  Capitalul lor politic a explodat ulterior după demisia acestuia din urmă, cauzată de protestele generate de implicarea lui în scandalul Panama Papers. 

La mai puţin de patru ani de când a fost fondat, PP ar putea ajunge primul partid susţinător al democraţiei directe care să capete o poziţie cu adevărat importantă într-un stat cu tradiţie democratică – iar particularităţile grupării nu se opresc aici. Decriminalizarea consumului de droguri, transparenţa totală a oricărui aspect legat de guvernare şi oferirea de azil politic fostului agent NSA Edward Snowden se numără printre punctele susţinute de piraţii islandezi, care au favorabilitate extrem de mare în rândul tinerilor.

Afinitatea faţă de Snowden nu este surprinzătoare – partidul a fost creat în 2012 ca parte a unei mişcări internaţionale în favoarea abolirii legilor de protecţie intelectuală, în urma unui proces extrem de mediatizat în Suedia împotriva fondatorilor site-ului de file-sharing The Pirate Bay. Denumirea de piraţi se referă la persoanele care împart sau descarcă gratuit de pe internet proprietăţi intelectuale ce în mod normal ar costa bani – de la filme, jocuri video sau albume de muzică la programe software care acoperă o sumedenie de domenii.

Protestele antiguvernamentale din urma scandalului Panama Papers au dus la creşterea popularităţii Partidului Piraţilor FOTO EPA

Spre deosebire de restul partidelor înfiinţate în diverse alte ţări în 2012, piraţii islandezi au fost singurii care au ajuns să joace un rol proeminent în scena politică a ţării proprie, reuşind încă de la alegerile de 2013 să câştige trei scaune în Althing – parlamentul islandez. Secretul succesului, în cazul lor, pare a fi adoptarea principiilor „liberal-extreme” din problemele care au stat la baza fondării sale – cele legate de drepturile intelectuale – şi aplicarea acestora în propunerile de reorganizare a conceptului de stat în ţara scandinavă.

„Nu ne definim ca un partid de stânga sau de dreapta, ci mai degrabă ca un partid care se axează pe sisteme. Cu alte cuvinte, ne considerăm hackeri – vorba vine – al sistemului curent şi învechit de guvernare” declară liderul formanţiunii, Birgitta Jonsdottir, o activistă în vârstă de 49 de ani şi fostă contributoare la organizaţia WikiLeaks.

Mesajul este unul simplu: corupţia din sistemul politic islandez, pe care Jonsdottir o asociază chiar situaţiei clanurilor mafiote din Sicilia, poate fi contracarată doar prin ridicarea cât mai multor responsabilităţi de pe seama guvernării şi pasarea acestora în rândul cetăţenilor, precum şi asigurarea unei transparenţe totale a activităţii statului în orice domeniu.

Pornind de la premisa că dezvoltarea noilor tehnologii pot beneficia implicării civice în guvernare, şi de la ideea că cetăţenii au un „drept nelimitat” de a se implica în deciziile politice, piraţii islandezi propun organizarea de referendumuri prin sisteme informatice prin care populaţia să decidă direct asupra propunerilor legislative cu impact major. 

De altfel, Jonsdottir a declarat că PP va intra într-o coaliţie de guvernare doar cu partidele care susţin o modificare a Constituţiei ţării care să implice o „schimbare fundamentală a sistemului”, a cărei redactare ar fi externalizată către societatea civilă, prin concursuri şi consultări publice. Partidul Piraţilor a exclus, de asemenea, formarea unei coaliţii de guvernare cu vreunul din partidele aflate în actuala coaliţia de guvernare - Partidul Independenţei sau Partidul Piraţilor.

Va rămâne de văzut după alegerile de sâmbătă cât exact din agenda anti-sistem vor putea impune piraţii islandezi în cazul în care vor putea forma o coaliţie de guvernare, având în vedere caracterul vădit anti-politic al reformei lor. Formaţiunea vrea, însă, să facă un punct clar pentru susţinătorii ei: că nu vor deveni ca „partidele care formează un guvern, ascunzându-se în spatele compromisului unei coaliţii, făcându-i astfel să-şi înşele propriii alegători de atâtea ori”, precum scrie pe site-ul acestora.