Ieşirea Marii Britanii din UE - consecinţe

Ieşirea Marii Britanii din UE - consecinţe. Preşedintele francez, Francois Hollande, i-a primit luni, la Paris, pe preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi pe premierul britanic, David Cameron, pentru a ajunge la un acord asupra condiţiilor menţinerii Marii Britanii în Uniunea Europeană (UE).

De altfel, discuţiile asupra eventualei ieşiri a Marii Britanii din UE (Brexit) vor domina summitul celor 28 de lideri europeni programat pentru joi şi vineri la Bruxelles.

„Există o voinţă politică de a ajunge la un acord la Bruxelles. Mai trebuie să muncim, în principal asupra guvernanţei economice“, a declarat luni seara o sursă din anturajul lui Francois Hollande, care a discutat timp de o oră cu David Cameron, relatează Reuters.

Donald Tusk, aflat într-un turneu european, a fost primit la rândul său de Francois Hollande luni la amiază, la Palatul Elysee, spunând, după întrevedere, că „speră“ să se ajungă la un acord până vineri.

Negocierile cu Londra au atins „un moment critic“, a avertizat Tusk luni seara, la Bucureşti, apreciind că „riscul unei explozii este real“.

David Cameron urmează să se întâlnească, marţi, cu preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, şi cu liderii grupurilor politice din cadrul acestui for legislativ.

Premierul britanic negociază cu UE asupra a patru domenii (legislaţie, zona euro, competitivitate şi imigraţie), solicitând reforme înainte de organizarea referendumului privind menţinerea ţării sale în UE. El intenţionează să pledeze pentru menţinerea Marii Britanii în UE, dacă cererile îi vor fi satisfăcute.

Ieşirea Marii Britanii din UE - consecinţe: referendum la sfârşitul lui iunie

Referendum privind „Brexit“ ar putea avea loc pe 23 iunie dacă Londra va ajunge la un acord cu celelalte state membre UE, menţionează surse diplomatice.

Franţa vrea respectarea tratatelor europene actuale şi neamestecul Marii Britanii în zona euro. Preşedintele francez respinge orice posibilitate ca o ţară care nu face parte din zona euro  să aibă drept de „veto“ în acest spaţiu.

Ieşirea Marii Britanii din UE - consecinţe: condiţia pusă de România

Preşedintele român Klaus Iohannis susţine, în mare parte, planul propus de Bruxelles care ar ajuta Marea Britanie să rămână în UE. Singura contradicţie vizează ajutoarele sociale pe care Londra nu mai vrea să le ofere migranţilor economici, mulţi dintre ei români.

Una dintre cele mai mari concesii pe care Tusk a propus-o permite Londrei să anuleze pentru o perioadă de patru ani ajutoarele sociale pe care le oferă în acest moment muncitorilor străini. Această măsură vizează direct România, în condiţiile în care avem în jur de 100.000 de migranţi economici în Marea Britanie. Preşedintele Klaus Iohannis a insitat ca suspendarea sistemului de ajutor social să se aplice numai pentru viitorii migranţi economici, astfel încât muncitorii aflaţi deja pe teritoriul britanic să nu fie afectaţi în niciun fel.

Ultimele sondaje arată o diferenţă mică între cei care susţin rămânerea Marii Britanii în UE şi cei care se opun.

Aproximativ 49% dintre britanici ar vota pentru menţinerea Marii Britanii în UE, faţă de 41% împotrivă, conform unui sondaj al institutului Comres realizat pentru postul ITV News şi publicat luni.

Ieşirea Marii Britanii din UE - consecinţe: frica de necunoscut

Frica de necunoscut, ci nu o pasiune europeană bruscă, i-ar putea determina pe alegătorii britanici să decidă rămânerea ţării lor în UE, în referendumul pe care David Cameron intenţionează să-l organizeze în iunie, după ce negociază relaţiile dintre Londra şi Bruxelles, comentează agenţia Reuters, citată de Mediafax.

Reformele pe care premierul britanic încearcă să le smulgă celorlalte state membre UE nu le provoacă entuziasm compatrioţilor săi, însă teama de a vedea lira sterlină, pieţele bursiere şi poate chiar imobiliare prăbuşindu-se este cea care îi determină să se gândească pe britanicii mai temerari.

Agitând această frică difuză, clasa politică şi medii de afaceri britanice au reuşit să păstreze unitatea Regatului Unit, ameninţat în septembrie 2014 de un referendum pe tema independenţa Scoţiei.

Rob Shorthouse, directorul de campanie al taberei care susţinea rămânerea în cadrul Marii Britanii, a provocat indignarea naţionaliştilor atunci când a afirmat în glumă că strategia sa electorală ţinea de aceste cuvinte: un „proiect al fricii“.

Însă proiectul a funcţionat. În zilele dinaintea votului, îngrijorările economice au copleşit idealul politic.

În prezent, aceeaşi dinamică se conturează în privinţa referendumului pe tema rămânerii sau nu în Uniunea Europeană, cu atât mai mult cu cât un „Brexit“ ar redeschide cutia Pandorei a împărţirii Marii Britanii, în contextul în care scoţienii au promis deja că-şi vor urma propriul drum.

Ieşirea Marii Britanii din UE - consecinţe: riscuri economice

David Cameron sporea temerile, în urmă cu o săptămână, sugerându-le compatrioţilor săi că o ieşire din UE s-ar traduce printr-un aflux masiv de migranţi blocaţi la Calais de măsuri comune în domeniul migraţiei.

Euroscepticii au denunţat o „campanie a fricii“, iar totul arată că vor mai avea de denunţat şi alte lucruri.

În ultimele zile, medii de afaceri i-au avertizat pe britanici că-i aşteaptă zile sumbre în cazul în care vor decide să se descurce singuri.

Directoarea generală a companiei aeriene low cost EasyJet Carolyn McCall le spunea duminică alegătorilor că preţurile sunt mici deoarece Marea Britanie este membră UE.

„Indiferent cum privim lucrurile, UE a adus avantaje considerabile călătorilor şi întreprinderilor britanice“, scria ea într-un articol publicat în Sunday Times. „Rămânerea în UE va reprezenta o garanţie a faptului că acestea, şi noi toţi, vom continua să beneficiem de ele“, sublinia ea.

Iar în caz contrar? S-ar putea ca unii britanici să-şi piardă locurile de muncă, cel puţin potrivit directorului general al băncii HSBC Stuart Gulliver, care a evocat luni transferul a aproximativ 1.000 de locuri de muncă la Paris, în cazul unui „Brexit“.

Mari bănci străine care operează la Londra în virtutea „paşaportului unic“ bancar, care le permite să desfăşoare activităţi comerciale în toate celelalte state membre UE, se gândesc, de asemenea, la o repliere a activităţilor şi angajaţilor către Dublin sau Frankfurt, afirmă surse din mediul bancar.

Ieşirea Marii Britanii din UE - consecinţe: „proiectul panicii“

Economiştii avertizează, la rândul lor, că vor veni zile sumbre pentru economia britanică, în cazul în care aceasta întoarce spatele pieţei unice şi celor 500 de milioane de consumatori ai acesteia, politicii comerciale externe comune şi liberei circulaţii a bunurilor, serviciilor şi persoanelor.

În ceea ce priveşte băncile de investiţii americane Goldman Sachs şi Citi, ele preconizează o depreciere de 15 până la 20% a lirei sterline în cazul unei victorii a taberei „nu“.

Euroscepticii au anticipat aceste manevre şi încearcă să le dezamorseze.

Ei amintesc faptul că acelaşi tip de dezbatere a agitat cartierul financiar londonez City la începutul anilor 2000, când Marea Britanie urma să ia o hotărâre dacă să adere sau nu la zona euro. Susţinătorii monedei unice avertizau atunci cu privire la un viitor sumbru pe piaţa financiară londoneză. În schimb, aceasta a prosperat.

Chiar dacă o ieşire din UE ar constitui o cu totul altă provocare, este mai uşor pentru susţinătorii „Brexit“-ului să arate cu degetul disfuncţionalităţile Europei decât le este proeuropenilor să cuantifice meritele acesteia şi să convingă alegătorii.

Cei mai înfocaţi susţinători ai rămânerii Marii Britanii între Cei 28 sunt de părere că, odată cu avansarea campaniei în vederea referendumului, tentaţia declaraţiilor alarmiste va fi tot mai mare.

„Proiectul panicii“ nu este strategia oficială a lui David Cameron în vederea referendumului, însă ar putea să-i determine rezultatul, conchide Paul Taylor de la Reuters.

Global Counsel a întocmit un grafic cu impactul pe care l-ar avea „Brexit“-ul pentru celelalte state membre UE. În cazul unei ieşiri a Marii Britanii din UE, cel mai mult ar avea de suferit Olanda, Irlanda şi Cipru, iar cele mai puţin afectate  ar urma să fie România, Italia, Croaţia şi Slovenia.

GRAFIC Global Counsel