STUDIU Producţia gazelor de şist în UE ar putea crea peste 1 milion de locuri de muncă. Ce impact va avea asupra economiei europene

Rezervele de gaze de şist în lume FOTO Reuters

Dezvoltarea tehnologiei extracţiilor gazelor de şist în Europa ar putea genera aproximativ un milion de locuri de muncă economiei europene, intensificând competitivitatea industriei, anunţă un nou studiu elaborat despre impactul gazelor de şist în spaţiul UE.

Dezvoltarea acestui segment din domeniul energetic se află în stadiu de cercetare în Uniunea Europeană, după ce exploatarea gazelor de şist a fost luată în considerare  ca metodă alternativă şi răspuns la dependenţa energetică faţă de gazele naturale importate. 

În timp ce unele state europene şi-au exprimat rezervele faţă de extracţia prin fracturare hidraulică a gazelor de şist, Parlamentul European a recomandat ţărilor membre să extindă cercetarea în domeniu prin studii elaborate, ce examinează consecinţele, beneficiile şi riscurile acestei metode.

Cel mai nou studiu (documentul complet poate fi accesat AICI)a fost realizat de firmele independente de consultanţă Poyry Management Consulting şi Cambridge Econometrics care au cuantificat în premieră beneficiile producţiei de gaze de şist asupra economiei UE-28. Gazele de şist ar putea adăuga între 1,7 şi 3,8 trilioane  de Euro economiei europene între 2020 şi 2050.

„Europa se află încă într-o perioadă dificilă de recuperare economică şi socială. Aceste nou studiu demonstrează că producţia de gaze de şist ar putea avea beneficii economice semnificative“, a declarat Roland Festor, director OGP (Asociaţia Internaţională a Producătorilor de Petrol şi Gaz) pentru Relaţii Europene. „Deşi poate nu va schimba jocurile la fel de mult ca în SUA, dezvoltarea gazelor de şist în Europa ar putea prelua avantajele din lecţiile deja învăţate“, a explicat Festor într-un comunicat de presă emis de OGP.

Studiul a analizat impactul producţiei gazelor de şist în EU-28 asupra economiei acestor state folosind trei scenarii diferite: „Fără Gaze de Şist” (No Shale), „Cu o parte din rezervele de gaze de şist” (Some Shale) şi „Cu o exploatare la maximum a gazelor de şist” (Shale Boom).

Potrivit rezultatelor, operaţiunile de extracţie ar putea genera de la 400.000 până la 800.000 de locuri de muncă noi până în 2035 şi între 600.000 şi 1,1 milioane de slujbe până în 2050. Multe dintre aceste locuri de muncă ar fi apărea în sectoarele industriale cele mai afectate de criza europeană şi s-ar adăuga la alte locuri de muncă noi din sectoare diferite, inclusiv din industria energiei regenerabile.

Dependenţa de importurile de gaze este un alt factor asupra căruia dezvoltarea acestui segment ar avea un impact semnificativ. Producţia internă a gazelor de şist ar reduce dependenţa importurilor de gaze cu 62% până la 78%, conform scenariului cel mai optimist al studiului (Shale Boom), faţă de predicţia sumbră a creşterii importului de gaze naturale la 89% până în 2035.

Potrivit experţilor, economiile locale şi naţionale ar putea fi stimulate prin reducerea cheltuielor pe importurile de gaze şi redirecţionarea banilor către investiţii interne. Studiul relevă faptul că între 2020-2050 investiţiile în UE ar putea creşte cu 191 miliarde de euro.

Producţia internă de gaze de şist ar putea micşora preţurile la energie comparativ cu situaţia în care nu s-ar extrage gaze de şist. Impactul s-ar reflecta direct asupra facturilor la energie din gospodăriile europene.

În cazul exploatării parţiale (Some Shale) reducerea medie a preţurilor la gaze şi energie în UE-28 ar fi de 6%, iar în condiţiile unei producţii intense preţurile s-ar reduce cu 14%, ducând la o economisire anuală între 12, respectiv 28 miliarde de euro. Costurile necesare într-o gospodărie europeană pentru gaz şi electricitate s-ar reduce cu 8% până la 11%. 

Ce spune Parlamentul European

• în UE, rezervele de gaz de şist depăşesc 56 de mii de miliarde de m3
• adâncimea unui puţ variază între 1.000 şi 2.000 de metri; extensiile orizontale ajung până la 3 kilometri.

Deşi încă nu este clar dacă în UE poate fi extrasă o cantitate semnificativă de gaz de şist, o parte din statele membre - Polonia, Austria, Germania, Suedia şi Regatul Unit - au permis explorarea gazului de şist şi se pregătesc pentru extracţii. Ar putea trece deja la extracţie dacă se fac descoperiri interesante despre avantajele acesteia. Alte ţări, precum Franţa şi Bulgaria, au decis pentru moment să suspende planurile de exploatare.

Producţia de gaz de şist ar contribui la reducerea importurilor de resurse, ar creşte competiţia globală, având un efect major asupra preţurilor, ar crea noi locuri de muncă şi ar contribui la siguranţa aprovizionării.

Pe de altă parte, fracturarea hidraulică folosită în extracţia gazului de şist este o mare consumatoare de apă. În acelaşi timp, există riscul contaminării pânzei freatice, al exploziilor, al scurgerilor de gaz la suprafaţă şi al efectelor seismice.

Pe 21 noiembrie 2012, Parlamentul European a adoptat două rezoluţii ce examinează aspectele industriale şi energetice ale extracţiei gazelor de şist (citiţi aici documentul integral) şi impactul acesteia asupra mediului (accesaţi textul rezoluţiei aici).

Pe 9 octombrie 2013, Parlamentul European a votat ca activităţile de explorare şi de extracţie hidraulică prin fracturare pentru hidrocarburile neconvenţionale să facă subiectul studiilor de impact asupra mediului, conform votului în favoarea modificării legislaţiei actuale UE. Deputaţii au propus, de asemenea, măsuri pentru prevenirea conflictelor de interese şi pentru asigurarea informării şi consultării publicului.