Directiva UE cu privire la servicii, pe înţelesul tuturor

Parlamentul European a aprobat, zilele trecute, într-o primă lectură, directiva care urmăreşte să deschidă sectorul serviciilor concurenţei pe deasupra graniţelor. Documentul a fost descris

Parlamentul European a aprobat, zilele trecute, într-o primă lectură, directiva care urmăreşte să deschidă sectorul serviciilor concurenţei pe deasupra graniţelor.
Documentul a fost descris de către susţinătorii săi ca un element-cheie în vederea dezvoltării unei pieţe europene unice, în care bunurile şi serviciile să poată forma obiectul unor schimburi libere. Adversarii afirmă însă că directiva va duce la scăderea salariilor, va diminua nivelul protecţiei sociale şi ecologice şi va duce la un aflux de muncitori străini.
BBC on-line şi-a propus să explice, sub forma concisă a unor întrebări şi răspunsuri, despre ce este vorba.
Ce înseamnă directiva cu privire la servicii?
Directiva serviciilor urmăreşte crearea unei pieţe libere în sectorul respectiv. Scopul său este să înlăture barierele legale şi administrative în activitatea firmelor care doresc să-şi ofere serviciile într-o ţară străină şi să încurajeze competiţia pe deasupra graniţelor.
Ce se urmăreşte?
Comisia Europeană a afirmat că directiva va crea 600.000 noi locuri de muncă, va impulsiona creşterea economică şi va îmbunătăţi calitatea serviciilor puse la dispoziţia consumatorului. Unele grupuri de afaceri susţin însă că, în forma în care directiva a fost adoptată de Parlamentul European, beneficiile vor fi mai limitate.
Ce obiecţii se aduc?
Puţini sunt cei care au de obiectat asupra faptului ca o firmă sau alta să aibă dreptul să se înregistreze pe cale electronică într-o altă ţară, printr-un singur punct de contact. Criticii afirmă însă că, din modul cum a fost formulată directiva, rezultă că firmele naţionale ar putea să fie alungate de pe piaţă de concurenţii străini care oferă preţuri mai scăzute. Amendamentele adoptate de Parlamentul European în ziua de 16 februarie, când directiva a fost aprobată la prima lectură, îngustează însă asemenea posibilităţi.
Care este principalul element al controversei?
Înaintea votului din Parlamentul European, dezacordurile s-au axat asupra "principiului ţării de origine". Potrivit acestui principiu, o firmă sau o companie care îşi oferă serviciile într-o ţară străină va activa conform regulilor şi regulamentelor din ţara de origine.
De pildă, o firmă de publicitate care îşi are sediul în Marea Britanie îşi poate oferi serviciile în Franţa ori Spania, dar va funcţiona după regulile britanice. Unele ţări şi un număr de organizaţii sindicale se tem că aceasta va duce la "o cursă în jos", îndemnând firmele să-şi stabilească sediul în ţări unde salariile sunt mai scăzute, la fel ca şi normele de protejare a mediului înconjurător, de asigurare a locurilor de muncă şi de respectare a regulilor sanitare. Criticii şi-au exprimat, de asemenea, îndoiala că autorităţile naţionale vor avea mijloacele de a verifica în ce măsură o firmă sau alta va respecta regulile ţării de origine când va funcţiona în afara acestei ţări. Parlamentul European a renunţat însă la acest principiu. În versiunea aprobată, directiva susţine că prestatorii de servicii se vor ghida după regulile şi regulamentele ţării în care serviciile respective sunt oferite.
Despre care anume servicii este vorba?
Proiectul directivei include un mare număr de domenii, cum ar fi activitatea hotelieră şi de alimentaţie publică, agenţii de închiriere a automobilelor, activitatea de construcţii, agenţii imobiliare, publicitate. De asemenea, sunt incluse consultanţa oferită de liber-profesionişti, cum ar fi arhitecţii, şi anumite servicii publice, cum ar fi cele de protejare a mediului înconjurător. Sunt excluse însă alte domenii, cum ar fi transmisiile radio şi tv, serviciile poştale, serviciile audiovizuale, agenţiile de plasare temporară a forţei de muncă, serviciile legale, serviciile sociale, transportul public şi jocurile de noroc, precum şi serviciile sanitare publice, dar nu şi cele private.
Parlamentul a căzut de acord asupra unei liste a motivelor legitime pentru care o ţară sau alta ar putea restricţiona activităţile prestatorilor străini de servicii. Este vorba de securitatea naţională, de protecţia sănătăţii publice şi a mediului. A fost respinsă, în schimb, propunerea ca această listă să includă şi protecţia consumatorilor, şi politica socială.
Întâmpină dificultăţi firmele în ce priveşte prestarea de servicii către alte ţări?
Libertatea de mişcare pentru persoane, bunuri şi servicii este prevăzută în Tratatul de la Roma, din 1957. În practică, există însă multe bariere. Printre aceste bariere se numără: proceduri îndelungate şi complicate pentru obţinerea licenţelor ori permisiilor necesare, lipsa de informaţii în legătură cu prevederile legale, necesitatea impusă de stabilirea unei baze permanente în ţara străină şi discriminări de ordin naţional. Susţinătorii directivei au atras atenţia asupra regulilor, existente în unele ţări, potrivit cărora, de pildă, distanţa dintre unităţile care oferă servicii optice trebuie să fie de minimum 350 de metri sau că nu poate exista mai mult de o singură şcoală de şoferi la fiecare 1.500 de persoane.
Care sunt ţările care manifestă entuziasmul cel mai redus faţă de directivă?
Opoziţia din partea Franţei şi a Germaniei a făcut ca discuţiile în jurul directivei să domine summit-ul UE din martie 2005. Liderii UE au declarat că directiva era inacceptabilă în forma de atunci, specificând că, înainte de a se merge mai departe, proiectul trebuie să fie reexaminat de Parlamentul European. De atunci, în Germania a intervenit o schimbare de guvern. Noul guvern nu are încă o poziţie oficială asupra directivei. Pe de altă parte, Marea Britanie, Olanda, Spania, Polonia, Republica Cehă şi Ungaria au semnat o scrisoare, după votul din parlament, chemând Comisia Europeană să sprijine o versiune îmbunătăţită a directivei, care să ducă la "o piaţă internă cu adevărat funcţională".

Directiva în câteva cuvinte
* I se mai spune şi directiva Bolkestein, după numele fostului comisar pentru problemele pieţei interne, Frits Bolkestein
* Adversarii au denumit-o "directiva Frankenstein"
* A avut un rol important în opoziţia opiniei publice franceze faţă de Constituţia UE
* Pentru aprobarea ei în prima lectură a fost de ajuns majoritatea simplă
* ţările membre urmăresc să ajungă la o poziţie comună până la summitul din iunie
* Nu sunt şanse să ajungă lege înainte de 2009