Criza a transformat barterul în model economic şi fenomen social

„Adio cumpărături! - Bun venit schimburilor!” este motto-ul cu care germanii sunt îndemnaţi să facă schimb de haine şi accesorii. FOTO: Reuters

A început ca o nişă promovată de ecologişti, însă acum barterul a devenit un model economic tot mai des întâlnit. În următorii ani, opţiunea de a împărţi maşini, biciclete sau chiar haine cu alte persoane va fi o alternativă viabilă la a cumpăra individual toate aceste bunuri, scriu jurnaliştii publicaţiei germane „Der Spiegel”.

În Germania se organizează deja cu regularitate petreceri la care invitaţii vin doar pentru a face schimb de haine şi accesorii. Cel mai recent eveniment de amploare de acest tip a fost unul organizat de site-ul www.swapinthecity.com, specializat în astfel de schimburi. Motto-ul acţiunii a fost „Adio cumpărături! - Bun venit schimburilor!”

Principiul este unul simplu: îţi faci curat în dulap, aduni lucrurile de care nu mai ai nevoie sau nu-ţi mai plac, iar apoi te duci cu ele la o astfel de petrecere. În schimbul obiectelor de îmbrăcăminte, primeşti credit sub formă de monede false, pe care le poţi folosi pentru a cumpăra alte articole vestimentare. 

Toate hainele sunt însă preluate de organizatori, care le pregătesc şi le aranjează pentru ca evenimentul să nu capete aerul unui târg de vechituri. Din acelaşi motiv, sunt acceptate numai articolele „de firmă”. În timp ce aşteaptă - această operaţiune nu durează mai mult de două ore, participanţii stau într-un lounge unde ascultă muzică, beau cocteiluri şi schimbă ponturi de modă. 

Site-ul „Swap in the City” a fost înfiinţat ca urmare a izbucnirii crizei, oferind consumatorilor o platformă care îi ajută să-şi diminueze drastic bugetele pentru shopping fără a face rabat la tendinţe şi marcă. „Obiceiurile de consum ale germanilor s-au schimbat considerabil. Tocmai de aceea platformele precum a noastră pot avea atâta succes”, crede Harel Shalev, managerul site-ului, citat de publicaţia germană. 

Consumul intern rămâne însă puternic în Germania, având în vedere creşterea economică din ultimii ani, însă în paralel se dezvoltă şi această tendinţă care-i atrage mai mult pe tineri. 

Modelul se practică însă şi alte ţări, cu precădere în cele afectate de criza economică din ultimii ani. 

Confruntându-se cu o rată a somajului de peste 26%, scăderi salariale, scumpiri şi majorarea impozitelor, grecii s-au organizat şi au înfiinţat mai multe reţele şi grupuri prin care pot cumpăra produse, bunuri sau servicii plătind tot cu bunuri, produse sau servicii. Una dintre cele mai extinse astfel de reţele de troc funcţionează de mai bine de doi ani în oraşul elen Volos. 

Şi portughezii apelează la astfel de sisteme. În lipsa lichidităţilor, firmele recurg la troc, bunuri contra servicii, sau bunuri şi servicii contra chiriei. Imaginaţia antreprenorilor nu cunoaşte limite, scrie Reuters. O nouă problemă se ridică acum pentru Guvernul de la Lisabona: cum poate urmări şi taxa aceste tranzacţii barter.

Publicaţia americană „Time” a numit barterul una dintre cele mai bune 10 idei care vor schimba lumea.