Criza refugiaţilor, apă vie pentru extrema dreaptă
0
Pe fondul prelungitei crize a refugiaţilor, extrema-dreaptă câştigă tot mai multe locuri în parlamentele unor state europene şi în ultima vreme au trecut şi la acţini violente împotriva centrelor care adăpostesc refugiaţi.
Un partid politic conservator elveţian cu vederi anti-imigraţioniste a primit cele mai multe voturi din istoria sa la alegerile parlamentare de duminică, 18 octombrie.
Formaţiunea populistă Partidul Elveţian al Poporului (SVP), cunoscut pentru opoziţia faţă de imigraţie, Uniunea Europeană şi Islam – a câştigat 65 din cele 200 de locuri ale camerei inferioare a parlamentului elveţian.
„Trebuie să facem Europa mai puţin atrăgătoare şi să transmitem un semnal că nu putem acorda azil aici, nici măcar refugiaţilor de război”, a declarat liderul SVP, Toni Brunner. Coroborate cu performanţa bună la alegeri a Partidului Liberal, de centru-dreapta, rezultatele alegerilor indică o deplasare spre dreapta a centrului de greutate al puterii în Elveţia. Socialiştii, cel de-al doilea partid ca mărime din Elveţia, a pierdut trei locuri şi va avea 43 de locuri în noul legislativ. Participarea la vot a fost de 48%. Aproximativ un sfert din locuitorii Elveţiei sunt cetăţeni străini.
Luna trecută, partidul austriac de extremă dreapta - Partidul Libertăţii - şi-a consolidat poziţiile în urma unor alegeri regionale desfăşurate în Austria Superioară, formaţiunea politică dublându-şi practic rezultatul de la scrutinul precedent.
Şi în cadrul alegerilor regionale austriece, problema azilului politic şi a refugiaţilor a jucat un rol hotărâtor , potrivit Institutului austriac Public Opinion Strategies. Austria se confruntă zilnic cu sosirea pe teritoriul său a mii de imigranţi originari din Orientul Mijlociu, dintre care majoritatea îşi continuă drumul spre Germania sau spre nordul Europei.
Ascensiune FPO în Austria Superioară, stat industrial din nordul ţării, a intervenit la două săptămâni după alegerile din oraşul-stat Viena, bastion al social-democraţilor de mai multe decenii, în prezent supus de asemenea unei întăriri a extremei drepte. Aici, FPO a înregistrat un scor fără precedent, depăşind şi performanţa din 1996, când sub conducerea lui Jorg Haider a obţinut 28% din voturi la alegerile regionale de la Viena, care formează singură un stat în cadrul federaţiei austriece.
Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene (CE), Frans Timmermans, a declarat recent că extrema dreaptă în Europa ar putea să cunoască o ascensiune în cazul în care criza refugiaţilor nu este soluţionată. Într-o declaraţie pentru BBC, Timmermans a subliniat că este nevoie de o protecţie sporită a graniţelor Uniunii Europene, pentru a putea gestiona mai bine sutele de mii de migranţi care fug de războaiele şi sărăcia din Orientul Mijlociu, Asia şi Africa.
„Trebuie să fim siguri că acele ţări unde oamenii sosesc sunt mai bine poziţionate în ceea ce priveşte înregistrarea refugiaţilor, iar persoanele care nu au dreptul de azil sunt returnate rapid. Dacă nu putem soluţiona această chestiune, dacă nu putem găsi soluţii durabile, atunci vom asista la o ascensiune a extremei drepte pe continentul European“, a spus prim-vicepreşedintele executivului comunitar.
Incendii şi marşuri anti-imigranţi
Mai multe mii de simpatizanţi şi adversari ai mişcării populiste germane PEGIDA, în prima linie a nemulţumirii faţă de afluxul de refugiaţi din ţară, s-au înfruntat luni seară la Dresda cu ocazia primei aniversări a acestei formaţiuni, transmite AFP.
Potrivit presei germane, aproape 20.000 de persoane s-au adunat într-o piaţă din centrul Dresdei la apelul Patrioţilor Europeni împotriva Islamizării Occidentului (PEGIDA în germană), înfiinţată pe 20 octombrie 2014 în acelaşi loc.
Mişcarea Pegida organizează săptămânal manifestaţii în Germania. La ultimul protest, manifestanţi au afişat o spânzurătoare pentru lideri politici germani, inclusiv pentru Angela Merkel. Serviciile de informaţii interne, atât la nivel federal cât şi la cel al landurilor, supraveghează atent acest fenomen.
O serie de incendii au izbucnit în Germania, inclusiv două în jurul oraşului Stuttgart şi lângă Frankfurt. Conform informaţiilor preliminare, imobilele incendiate erau ocupate muncitori migranţi şi solicitanţi de azil. Pompierii au evacuat locatarii, dar cu toate acestea s-au înregistrat patru morţi şi 16 răniţi. Cauzele incendiului nu sunt cunoscute, dar poliţia locală exclude motive xenofobe.
Seria incendiilor a început în oraşul Pforzheim, din landul Baden-Württemberg, ieri noaptea, unde patru persoane au murit, două au fost grav rănite şi alte două au suferit răni minore. Potrivit declaraţiilor poliţiei locale, locatarii s-au urcat pe acoperiş, atunci când focul a început să se extindă. Un alt incendiu a avut loc în Gudensberg unde 12 de persoane au fost rănite, cinci grav.
Suedia: Al patrulea adăpost pentru refugiaţi incendiat în ultima săptămână
Şi în Suedia atacurile asupra centrelor pentru refugiaţi s-au înmulţit. Un adăpost pentru refugiaţi situat la Munkedal, în vestul Suediei, a fost incendiat marţi la primele ore, acesta fiind al patrulea astfel de incident înregistrat în ultimele şapte zile în ţara scandinavă, potrivit thelocal.se. Poliţia locală a anunţat că serviciile de urgenţă au fost alertate în jurul orei locale 04.00 (02.00 GMT), iar după trei ore pompierii încă nu reuşiseră să ţină focul sub control.
Anki Larsson, reprezentantă a poliţiei locale, a declarat pentru agenţia de presă suedeză TT că „nimeni nu a fost rănit“ în ceea ce pare a fi un act voluntar. În centrul de refugiaţi de la Munkedal pot fi găzduite temporar cel mult 20 de persoane.
Sămbătă noaptea, clădirea unei foste şcoli din localitatea suedeză Onsala (30 de kilometri sud de Goteborg) ce urma să fie amenajată ca centru de primire a refugiaţilor, a fost cuprinsă de flăcări. Imobilul urma să găzduiască solicitanţi de azil aflaţi în zona populată Kungsbacka, din sud-vestul Suediei.
În urmă cu o zi, o şcoală din regiunea suedeză Smaland fusese distrusă de foc. Şcoala urma să fie folosită pentru a găzdui refugiaţi şi fusese renovată recent. Marţea trecută, un imobil din Arlöv Skane, destinat pentru adăpostirea copiilor de refugiaţi, a fost grav avariat de un incendiu. Centrul urma să fie dat în folosinţă a doua zi.
Agenţia suedeză pentru migraţie (Migrationsverket) a lansat recent un apel către consiliile locale şi companii în care le solicită să pună la dispoziţie adăposturi pentru refugiaţi în timpul sezonului rece.
Potrivit Migrationsverket, de la începutul anului au solicitat azil în Suedia 95.430 de persoane. Astfel, s-a depăşit recordul din 1992, când au solicitat azil în ţara scandinavă 84.016 de persoane, majoritatea provenind din Balcanii Occidentali. Premierul suedez Stefan Lofven a anunţat, vineri, că numărul refugiaţilor primiţi de Suedia în acest an ar putea depăşi 150.000.
Serviciile secrete germane, îngrijorate
Şeful serviciului de informaţii interne germane şi-a exprimat temerea în legătură cu posibilitatea apariţiei „terorismului de extremă dreaptă“ în Germania, unde grupurile radicale duc o campanie împotriva afluxului masiv de refugiaţi, relatează France Presse.
Campaniile împotriva refugiaţilor, duse în special de către micile partide neonaziste precum NPD sau Der Dritte Weg (A treia cale) ar putea „face ca extrema dreaptă (germană) să devină şi mai radical“, şi-a exprimat îngrijorarea, într-un interviu pentru cotidianul „Der Tagesspsiegel“, Hans-Georg Maassen, şeful Oficiului pentru Protecţia Constituţiei (Verfassungsschutz, informaţiile interne).
„Într-o atmosferă atât de încinsă, nu putem exclude formarea unor grupuri (de extrema dreaptă) pregătite să comită acte de terrorism“, a avertizat Maassen.
„În prima jumătate a lui 2015, actele de violenţă legate de extrema dreaptă au crescut în acelaşi timp cu numărul de solicitanţi de azil. O schimbare a tendinţei pentru a doua jumătate (a lui 2015) nu se întrevede“, a indicat şeful serviciilor de informaţii interne germane.
În iunie, Oficiul pentru Protecţia Constituţiei a indicat că, în 2014, agresiunile imputabile extremei drepte au crescut cu aproape 24%, cel mai ridicat nivel din 2008, cu o creştere semnificativă a numărului atacurilor împotriva centrelor de refugiaţi.
Germania se confruntă de mai multe luni cu un aflux masiv de solicitanţi de azil şi se aşteaptă să primească 800.000 de imigranţi în 2015.
În acelaşi timp, actele de violenţă împotriva refugiaţilor, atribuite de multe ori extremei drepte, se multiplică, în special în partea de est a Germaniei, unde formaţiunile de dreapta radicale, după modelul NPD, sunt bine implantate.
Potrivit Comisiei pentru afaceri interne din Bundestag (camera inferioară a parlamentului german), 340 de atacuri au fost comise în acest an, între lunile ianuarie şi august, împotriva centrelor de solicitanţi de azil în întreaga ţară.
Parlamentarii germane CDU vor gard anti-imigraţie
Politica uşilor deschise a cancelarului german Angela Merkel în privinţa refugiaţilor este criticată chiar de colegi de partid din Uniunea Creştin-Democrată (CDU). Mai mulţi parlamentarilor creştin-democraţi au depus o iniţiativă legislativă prin care propun crearea unor sisteme de apărare la graniţele Germaniei pe sistemul Zidului Berlinului, scrie „The Independent“.
Detaliile aşa-zisului „plan secret“ al creştin-democraţilor de a opri afluxul de 10.000 de imigranti pe zi în Germania au fost publicate luni în cotidianul „Bild“, care subliniază că initiaţiva este susţinută de 188 din 310 parlamentari ai partidului lui Merkel.
Propunerea include ridicarea unor garduri cu sârmă ghimpată de-a lungul frontierei de est a Germaniei, nu foarte diferite de cele care au fost demontate după căderea Zidului Berlinului. Şi şeful Sindicatului Poliţiştilor din Germania, Rainer Wendt, a declarat ca Germania ar trebui să construiască un gard la graniţa cu Austria, pentru a reduce afluxul de imigranţi. Până acum, Merkel a respins toate sugestiile privind construirea de garduri la graniţă.
Se încarcă comentariile...
