Catalonia continuă să sfideze Madridul

Carles Puigdemont, înainte de ultimul său discurs în Parlamentul catalan FOTO EPA-EFE

Aflaţi de aproape trei luni sub tutela Guvernului de la Madrid din cauza tentativei lor de secesiune de Spania, separatiştii catalani se pregătesc de o nouă confruntare cu puterea centrală.

Miercuri, au început primele demersuri pentru o nouă învestire a liderului lor Carles Puigdemont la conducerea Guvernului Cataloniei şi au reluat criticile la adresa statului spaniol. Puigdemont intenţionează să conducă de la Bruxelles, dar Madridul nici nu vrea să audă.

Cu prilejul deschiderii sesiunii noului Parlament de la Barcelona, decanul de vârstă Ernest Maragall, membru al partidului separatist Stânga Republicană a Cataloniei (ERC), a acuzat Guvernul central de la Madrid, condus de conservatorul Mariano Rajoy, că-i „umileşte“ şi „pedepseşte“ pe catalani.

Liderul opoziţiei, Ines Arrimadas (Ciudadanos, liberal), i-a răspuns că nu are de ce să „ţină un miting“ pentru formaţiunea sa într-un moment atât de solemn.

La finalul sesiunii, separatiştii l-au confirmat pe Roger Torrent, care face parte din ERC, la conducerea Parlamentului. Torrent, 38 de ani, a fost ales cu 65 de voturi pentru şi 56 împotrivă.

Este prima etapă de sfidare a Guvernului spaniol de către separatişti, care au obţinut 47,5% din sufragii şi 70 din cele 135 de mandate ale Parlamentului regional catalan la alegerile din 21 decembrie anul trecut.

Acest scrutin a fost convocat de Rajoy în scopul detensionării crizei din Catalonia, a cărei populaţie rămâne divizată pe tema înfiinţării unui stat propriu.

A doua etapă se va contura după preluarea controlului asupra Biroului Parlamentului, unde se decide ordinea de zi şi regulamentul de procedură. De fapt, acum toate privirile sunt îndreptate asupra acestui organ, pentru că urmează să decidă dacă acceptă sau nu învestirea de la distanţă a lui Carles Puigdemont pentru un nou mandat la şefia Generalitat.

Puigdemont vrea să conducă de la Bruxelles

Puigdemont a fugit la Bruxelles şi şi-a manifestat intenţia de a lucra de acolo, întrucât în Spania riscă să fie arestat şi condamnat pentru „rebeliune“.

Mariano Rajoy a anunţat deja că nu va accepta în niciun caz ca liderul separatist catalan să conducă din capitala Belgiei.

Potrivit premierului spaniol, viitorul preşedinte al Cataloniei trebuie să „preia funcţia şi să fie prezent fizic“.

„Dacă nu va face acest lucru, articolul 155 va rămâne în vigoare“, a declarat Rajoy, referindu-se la articolul din Constituţie care a permis plasarea sub tutelă a Cataloniei.

În cazul în care Puigdemont va fi învestit de la distanţă, Guvernul spaniol va sesiza Curtea Constituţională , care cel mai probabil îi va da dreptate. Astfel, Catalonia riscă să mai continue o perioadă fără statutul de autonomie.

Pierderi de un miliard de euro

Potrivit ministrului Economiei Luis de Guindos, această criză politică, izbucnită la începutul toamnei trecute, a costat deja Catalonia un miliard de euro.

„Catalonia avea o creştere mai mare decât cea a Spaniei, era unul din motoarele fundamentale ale creşterii spaniole, dar, în trimestrul al patrulea, a devenit o povară”, a afirmat el.

Ministrul a atribuit această încetinire a creşterii „enormei incertitudini, nelinişti şi pierderii încrederii generate de deciziile guvernului precedent“ al lui Puigdemont.

În contextul referendumului din 1 octombrie, declarat ilegal de justiţia spaniolă, şi instaurarea tutelei la 27 octombrie, peste 3.000 de firme au preferat să-şi mute sediile din Catalonia în alte regiuni ale Spaniei.

Cu o populaţie de 7,5 milioane de locuitori, Catalonia asigură 19% din PIB-ul Spaniei.