Apărarea şi ale probleme europene, pe masa liderilor Uniunii Europene

La primul summit european fără Marea Britanie, ce va avea loc săptămâna viitoare la Bratislava, pe agenda de discuţii stau paşii către crearea armatei comune, idee respinsă ani de zile de britanici.

Ideea creării unei armate comune a Uniunii Europene prinde tot mai mult contur.  Şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, le-a explicat, săptămâna trecută,  ambasadorilor UE că, acum, comunitatea are spaţiul politic necesar să ia decizii care păreau imposibile în trecut, notează „The Times“. 

„Este timpul să mergem mai departe cu o uniune europeană de apărare, care să răspundă ameninţărilor la adresa securităţii", a declarat ministrul german al Apărării, Ursula von der Leyen, în timpul vizitei sale în Lituania, unde Berlinul va conduce un grup de luptă cu rol de descurajare a unei potenţiale agresiuni din partea Rusiei.

Este semnalul clar că şi Germania, principala putere economică a Europei, susţine ideea creării unei armate comune. Săptămâna aceasta, preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, este aşteptat să prezinte un plan pentru integrarea militară a ţărilor membre. 

Se va propune ca armatele naţionale să fie coordonate de la un cartier general european care ar putea fi în Germania. Pe masă va fi şi standardizarea achiziţiilor de armament, astfel încât echipamentele din ţările membre să fie compatibile. Se vorbeşte nu doar despre proiecte militare şi exerciţii comune, ci şi despre un buget comun pentru achiziţia de armament.

Franţa şi Germania agreează de mai multă vreme ideea unei armate comune. De asemenea, şi premierul Italiei pledează pentru o cooperare mai bună în sectorul apărării şi propune măsuri menite să modernizeze rapid armatele europene. Printre acestea sunt: scutirea producătorilor de armament de plata TVA-ului şi oferirea împrumuturilor nerambursabile pentru cercetarea în domeniul apărării. 

Stat-major comun

AFP care citează cotidianului german „Sueddeutsche Zeitung“ scrie că Franţa şi Germania au prous crearea unui Stat-major european şi a unui sistem comun de supraveghere prin satelit şi despre partajarea mijloacelor logistice şi de medicină militară. De asemenea, ar urma să fie posibile şi progrese ale unor proiecte din domeniul apărării care să implice doar anumite state, dacă nu există unanimitate în rândul membrilor UE. 

Surse de la Paris afirmă că una din posibilităţile de declanşare mai rapidă a unei operaţiuni europene ar fi utilizarea Eurocorps, care ar putea crea "rezerve de forţe". Eurocorps, cu sediul la Strasbourg, este o structură de comandă permanentă, cu posibilităţi de desfăşurare operaţională rapidă, la care participă Franţa, Germania, Belgia, Spania şi Luxemburg. 

Alianţă anti-austeritate

Premierul Tsipras a invitat, vineri,  la Atena şefii de stat şi de guvern ai ţărilor UE riverane la Mediterana din dorinţa de a alcătui o alianţă anti-austeritate şi a evita iniţiative unilaterale. 

Nu au fost prezenţi chiar toţi preşedinţii sau premierii invitaţi din ţările UE riverane la Marea Mediterană. În ultimul minut, premierul conservator spaniol Rajoy a comunicat că nu poate sosi „din raţiuni interne“ şi şi-a trimis un reprezentant de rang înalt.

Premierul elen de stânga este interesat cu precădere să realizeze o alianţă cu omologul său italian Matteo Renzi şi cu preşedintele Franţei, Francois Hollande.

Politologul Panagiotis Ioakeimidis, profesor la Universitatea Atena, a explicat că reuniunea la vârf este totuşi utilă dacă este privită ca parte a dezbaterii mai largi privind viitorul Europei, ale cărei prime rezultate sunt aşteptate la reuniunea UE la vârf de la Bratislava. În opinia expertului, ar fi însă greşit ca Grecia să încerce să formeze un front sudic permanent sau, şi mai rău, un front îndreptat împotriva nordului.

 Ioakeimidis a declarat pentru DW că „ politicienii din sud se consultă şi se pun de acord în anumite chestiuni este în ordine. Dar orice altceva ar avea drept efect apariţia aşa-numitei Europe cu două viteze, pe care Grecia nu o vrea“.

Această primejdie îi este cunoscută evident şi lui Tsipras. În cursul conferinţei de presă comune, el a subliniat că reuniunea nu urmăreşte scindarea UE ci, dimpotrivă, să aducă o contribuţie la unitatea Europei. Şi mai explicit a fost preşedintele conservator al Ciprului, Nikos Anastasiadis, care a avertizat că împărţirea UE pe grupe de ţări ar fi cea mai proastă contribuţie la viitorul Europei.

Intenţia unor lideri politici din zona estică a Uniuni Europene de a crea o axă de putere ca un culoar de promovare a contrarevoluţiei culturale în Europa a ajuns să dividă blocul comunitar în diverse grupuri cu interese, constată analistul şi istoricul Leonid Bersidsky.

Într-un editorial Bloomberg, acesta trage un semnal de alarmă privind crearea unor sub-blocuri politice în interiorul UE, fiecare dintre acestea încercând să îşi impună voinţa în faţa celorlalţi parteneri europeni.

Axa Budapesta-Varşovia

Flancul estic pare să fie condus după modelul trasat de premierul Ungariei, Viktor Orban, şi de liderul partidului de guvernământ din Polonia, Jaroslaw Kaczynski, cei doi nefăcând niciun secret din intenţia lor de a crea un centru bicefal de putere în regiunea Europei Centrale şi de Est.

Odată cu anunţul făcut de britanici privind ieşirea din blocul comunitar, Europa pare să funcţioneze în trei viteze, date de existenţa tot atâtor grupuri politice în Est, Nord şi Sud.