Sfaturi postaderare: nu repetaţi greşelile noastre!

Trei oficiali din Slovacia, Cehia şi Ungaria ne împărtăşesc din experienţa ţărilor lor după intrarea în UE

uitat cu jind la ţările premiante, 10 la număr, care îşi făcuseră temele mai bine şi mai repede decât noi. La doi ani de la integrarea lor, şi în pragul integrării noastre, ziarul "Adevărul" a dorit să afle cum au trăit această experienţă câteva din ţările primului val de aderare, dacă speranţele postaderare s-au împlinit şi dacă au existat şi dezamăgiri. Am întrebat, de asemenea, cu ce cred mai tinerele membre UE că va contribui România la zestrea comunitară şi, mai ales, dacă ne pot împărtăşi câteva dintre erorile lor, pentru ca noi să nu le repetăm.
Aport românesc: siguranţă regională, valori culturale, atracţii turistice
În cazul României, un aport însemnat îl reprezintă "potenţialul de creştere deosebit de mare de care care vor profita şi partenerii din Uniune", spune, de pildă, Jan Soth, ambasadorul Republicii Slovacia, la Bucureşti. Şi pentru că nu numai circulaţia mărfurilor şi investiţiile sunt importante, ci şi circulaţia ideilor, a valorilor culturale şi a cunoştinţelor ştiinţifice contează, România are ce oferi Europei şi în această direcţie, crede diplomatul. În al treilea, dar nu şi în ultimul rând, aderarea noastră la UE "extinde şi întăreşte securitatea europeană".
Ordinea apare inversă în enumerarea atuurilor României de către ambasadorul Republicii Cehia, la Bucureşti, Petr Dokladal. Diplomatul pune în prim-plan aportul nostru la siguranţa regională, România având şansa de a deveni "o pietricică importantă în mozaicul relaţiilor transatlantice între Europa şi SUA". Ideile noi şi aportul cultural sunt, pentru cehi, o altă contribuţie românească importantă la patrimoniul comun.
Dinspre Budapesta, atuul cel mai important al României se vede un pic diferit: o piaţă de 22 de milioane de consumatori pe care UE se va grăbi să o cucerească. România are însă şi altele de oferit, crede Argyelan Gyorgy, consilier 1 la Ambasada Ungariei la Bucureşti. Atracţiile turistice, mai puţin cunoscute în vestul european, ar putea fi un aport de primă mână, cu condiţia să fie îmbunătăţite serviciile din domeniu.
Câştiguri după aderare: cultura muncii, creştere economică, prestigiu
Slovacia a câştigat, după aderare, mai ales în materie de cultură a muncii, a siguranţei şi a învăţat să-şi soluţioneze problemele la un nivel comparabil cu cel al Europei, spune ambasadorul acestei ţări. În plus, a învăţat să se bazeze "pe calitatea oamenilor, nu pe forţa de muncă ieftină a acestora", cum să stimuleze investitorii şi cum să investească în oameni. Cehii, care se declară "mândri " de a fi membri UE, prin vocea reprezentantului lor la Bucureşti, consideră că marele avantaj după aderare a fost, din punctul lor de vedere, creşterea economică de 6% şi scăderea ratei şomajului, asta deoarece au ştiut să profite de oferta pieţei comune. Cehia a mizat pe creşterea investiţiilor şi a exportului în ţările UE.
La fel ca şi pentru cehi, integrarea este o chestiune de prestigiu şi pentru unguri. După aderare, Ungaria a dobândit un rang superior faţă de terţe ţări, spune şi consilierul Argyelan. În plus, investiţiile străine au ajuns la 4-5 miliarde de euro pe an, comerţul cu ţările din spaţiul european a crescut "rapid şi brusc", iar turismul maghiar a prins aripi.
Aspecte negative: protecţionism, birocraţie, preţuri
Integrarea aduce, inevitabil, şi aspecte mai puţin plăcute. Cel puţin în primii ani. Slovacii, de pildă, au trăit cu iluzia că Uniunea "este un spaţiu al solidarităţii nelimitate, fără un efort special", spune ambasadorul Soth. Solidaritatea serveşte în primul rând celor slabi, iar pentru realizarea fiecărui proiect trebuie dusă o luptă concurenţială, care adesea lichidează firmele necalitative sau mai încete. Cuantumul plăţilor directe pentru agricultori, care nu este egal cu cel primit de ţările membre cu vechime, precum şi "perioada de protecţie" în privinţa circulaţiei forţei de muncă i-au surprins neplăcut pe slovaci.
Cehia, în schimb, ne atrage atenţia asupra "dezvoltării dramatice a numărului de noi dispoziţii şi directive", pe care nu are timp să le aplice şi să le transpună în sistemul juridic naţional. Alături de birocraţia UE, complicată şi stufoasă, ambasadorul Dokladal spune că cehii s-au confruntat cu aceeaşi problemă ca vecinii slovaci: dificultăţi în utilizarea fondurilor structurale. Aspectul neplăcut pentru Ungaria a constat în scumpirea rapidă a benzinei, transporturilor şi imobilelor. Împreună cu alinierea acestor preţuri la nivel european, accesul la subvenţii, prin agenţiile de plăţi, îngreunat de faptul că acestea nu au funcţionat bine de la început, a pus în dificultate multe întreprinderi mici şi mijlocii autohtone. Companiile mari cu capital mare au intrat mai repede în ţară decât subvenţiile europene, spune Gyorgy Argyelan.

De evitat în Uniunea Europeană
Supraaprecierea
O problemă care i-a afectat practic pe cehi a fost lipsa de pregătire în legătură cu dezvoltarea transporturilor rutiere pe teritoriul ţării după aderare. "Am supraapreciat situaţia, şi astăzi suntem supăraţi pe noi înşine. De aceea, tocmai se încheie introducerea cu întârziere a taxelor de drum electronice", spune Petr Dokladal.
Lipsa de pregătire administrativă
Ambasadorul Slovaciei crede că "erorile" înaintaşelor nu pot fi evitate. Totuşi, Jan Soth ne sfătuieşte să nu supraestimăm pregătirea administrativă în privinţa ab-sorbţiei fondurilor structurale. De asemenea, atenţie mărită la funcţionarea Agenţiei de plăţi către agricultori. O funcţionare proastă a acesteia poate produce pierderi băneşti. La fel, coordonarea între "centru" şi "regiuni", în administraţie, ar fi trebuit bine pregătită din vreme.
Subestimarea calităţii funcţionarilor la Comisie
Este important ca experţii unei ţări nou-venite să acceadă rapid la posturile oferite de Comisie, iar cota de experţi pusă la dispoziţie ţării respective să fie împlinită imediat, ne împărtăşeşte consilierul Argyelan din experienţa ungară. De asemenea, nu trebuie subestimat cadrul relaţional interţări, pe baza căruia se negociază sprijinul acordat unei iniţiative sau rezoluţii.
Opinie comună
În ciuda câtorva neajunsuri inerente, decurgând mai ales din erori comise în pregătirea aderării, cele trei state amintite au avut mai mult de câştigat, decât de pierdut, după aderare, afirmă interlocutorii noştri. Iar cât priveşte apartenenţa la blocul comunitar, opinia a coincis sută la sută: altă alternativă nu există.

Slovacia
Suprafaţă: 49.000 km2
Populaţie: 5,4 milioane
Capitala: Bratislava
Speranţă de viaţă: 71 ani - bărbaţi; 79 ani - femei
PIB: 16.300 USD
Şomaj: 11,7%
Sprijin pentru UE; 61%
Cehia
Suprafaţă:79.000 km2
Populaţie: 10,2 milioane
Capitala: Praga
Speranţă de viaţă: 73 ani - bărbaţi; 80 ani - femei
PIB: 20.000 USD
Şomaj: 8,9%
Sprijin pentru UE: 51%
Ungaria
Suprafaţă: 93.000 km2
Populaţie: 10 milioane
Capitala: Budapesta
Speranţă viaţă: 68 ani - bărbaţi; 77 ani - femei
PIB: 16.300 USD
Şomaj: 7,2%
Sprijin pentru UE: 39%