Românii nu ştiu cui să ceară fonduri

de care 52 la sută din cei chestionaţi nici măcar nu au auzit.Cele mai populare instrumente de finanţare printre români sunt SAPARD şi PHARE, oarecum firesc dacă ţinem cont că ISPA

de care 52 la sută din cei chestionaţi nici măcar nu au auzit.
Cele mai populare instrumente de finanţare printre români sunt SAPARD şi PHARE, oarecum firesc dacă ţinem cont că ISPA finanţează proiecte mari de infrastructură. Cât priveşte fondurile de Coeziune Economică şi Socială (CES), există o confuzie la nivelul populaţiei, numai 29 la sută fiind conştienţi că acestea sunt fonduri nerambursabile, iar 43 la sută cred, deşi fals, că persoanele individuale pot obţine finanţare pentru proiecte de dezvoltare economică şi socială. 48 la sută din persoanele chestionate cred că aceste resurse nu sunt corect distribuite, 49 la sută că nu sunt corect folosite, iar 61 la sută cred că cetăţenii de rând nu pot ajunge la aceşti bani şi că de rezultatele obţinute beneficiază prea puţini oameni. Despre proiectele finanţate cu bani europeni, 25 la sută nu au auzit deloc, 47 la sută sunt puţin informaţi şi doar 24 la sută sunt bine şi foarte bine informaţi. Românii sunt împărţiţi şi când vine vorba despre transparenţa procesului de selecţie a proiectelor şi a imparţialităţii persoanelor implicate în acest proces.
Interes scăzut pentru proiectele socio-economice
Ceea ce şochează, doar 5 la sută din repondenţi au încercat măcar o dată să obţină finanţare europeană pentru o afacere şi doar 1 la sută pentru un proiect de dezvoltare socio-economică. Viitorul nu se vede nici el prea roz, pentru că doar 16 la sută s-au declarat dispuşi să facă asemenea demersuri anul viitor pentru o afacere proprie şi şase la sută pentru proiecte de dezvolatere socio-economică. Dar marea noastră problemă este că 58 la sută din intervievaţi nu ştiu la ce instituţii să apeleze pentru finanţarea unei afaceri, iar procentul urcă la 73 la sută când vine vorba de finanţarea unui proiect de dezvoltare socio-economic. Jonathan Scheele, şeful Delegaţiei CE la Bucureşti, a subliniat că, "oricât de mulţi bani ar aloca UE României, principala provocare pentru români este adoptarea unei atitudini de cetăţeni europeni". Ministrul integrării, Anca Boagiu, spune că, după integrare, autorităţile locale trebuie să se implice mai mult în informarea populaţiei privind fondurile structurale, pentru că rolul MIE se va diminua considerabil după aderare. Studiul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional (urban/rural) de 1.245 persoane cu vârste între 18 şi 60 ani, în perioada 28 ianuarie - 8 februarie, prin interviuri directe.