80 de ani după instalarea lui Hitler: lupta cu naziştii continuă

Prezentă la aceste ceremonii, cancelarul german Angela Merkel i-a îndemnat pe nemţi să lupte pentru democraţie

La opt decenii de când Adolf Hitler a venit la putere, germanii fac eforturi pentru a elimina orice rădăcină a neonazismului.

  În Germania au avut loc ieri mai multe ceremonii pentru a marca 80 de ani de la venirea la putere a lui Adolf Hitler. „Faptul că Hitler a reuşit să distrugă democraţia germană în doar şase luni este un avertisment pentru ceea ce se poate întâmpla şi în zilele noastre dacă poporul este apatic”, a declarat ieri Angela Merkel, cancelarul Germaniei, în deschiderea ceremoniei de comemorare care a marcat împlinirea a 80 de ani de când Hitler a venit la putere.

Pe 30 ianuarie 1933, preşedintele Paul von Hindenburg l-a numit pe Hitler cancelar.
Germanii au început ziua cu inaugurarea, de către Angela Merkel, a unei expoziţii găzduite de muzeul în aer liber Topografia Terorii din Berlin.

CEREMONIE LA FOSTUL SEDIU AL GESTAPO

Merkel i-a îndemnat pe nemţi să lupte mereu pentru principiile lor şi să nu cadă în aceeaşi stare de complezenţă care a permis ca un dictator nazist să preia puterea. Cancelarul a subliniat faptul că academicienii şi studenţii germani din acea perioadă s-au alăturat de bunăvoie naziştilor şi, la scurt timp, îi ajutau să ardă cărţile declarate subversive.

„Ridicarea naziştilor a fost posibilă pentru că elita societăţii germane a lucrat cu ei, dar, cel mai important, pentru că majoritatea germanilor au tolerat – cel puţin – această ascensiune”, a continuat cancelarul la ceremonia care s-a desfăşurat într-un loc ce păstrează amintiri amare. Muzeul Topografia Terorii a fost construit în jurul ruinelor clădirilor în care îşi avea sediul Gestapo, temuta poliţie secretă a regimului, între anii 1933-1945.

De asemenea, muzeul este înconjurat de o porţiune din Zidul Berlinului, care aminteşte de cea de-a doua dictatură, cea comunistă, care sub Germania a stat până în 1989. Expoziţia organizată pentru acest eveniment se numeşte „Berlin 1933. Pe drumul către dictatură”.   

După ceremonia din timpul dimineţii, parlamentarii s-au reunit într-o sesiune specială pentru a-i comemora pe cei care şi-au pierdut vieţile în timpul regimului nazist.

UNU DIN 20 DE BĂIEŢI GERMANI ESTE NEONAZIST

Însă politicienii şi mai ales membrii Bundestagului sunt urmăriţi de ameninţarea pe care neonazismul încă o prezintă asupra Germaniei. Principala îngrijorare a acestora este că celule ale mişcării extremiste există în continuare şi ar putea fi mult mai răspândite şi mai puternice decât se ştie.

Toate aceste temeri sunt accentuate de experienţa din 2011, când autorităţile germane au descoperit accidental că membrii unei grupări neonaziste s-au aflat în spatele mai multor imigranţi turci în perioada 2000-2007.

Ultima manifestaţie de stradă antinazism din Germania a avut loc la sfârşitul anului trecut, când au fost organizate marşuri de avertizare în mai bine de 30 de oraşe.Cel puţin unu din 20 de băieţi germani în vârstă de 15 ani este membru al unei grupări neonaziste, potrivit celor mai recente cercetări, publicate la sfârşitul anului 2010. 

Amendă pentru neonazişti

Bundestagul caută de mai multă vreme soluţii pentru a descuraja Partidul Noua Democraţie, neonazist. În decembrie, autorităţile i-au aplicat o amendă de 1,27 de milioane de euro pentru mai multe nereguli contabile, însă membrii grupării fac tot posibilul pentru a evita plata acesteia.