#MeToo a ajuns şi în China, în ciuda cenzorilor care încearcă să oprească răspândirea mişcării în online

Un călugăr budist de rang înalt, un prezentator faimos de televiziune şi şeful unui ONG sunt doar o parte dintre bărbaţii acuzaţi public în China de hărţuire sexuală, în contextul unei renaşteri a fenomenului #MeToo.

În urmă cu câteva luni, un profesor univesitar din China a fost demis după ce au apărut mai multe acuze aduse acestuia pe Weibo (n.red.: echivalentul Beijingului pentru Twitter). zeci de femei fiind atunci încurajate să-şi împărtăşească experienţele similare, relatează ABC News.

Cenzorii chinezi au acţionat imediat şi au intervenit pentru a opri creşterea fenomentului în mediul online. Chiar şi aşa, #MeToo a renăscut după ce în atenţia presei au intrat mai multe cazuri de hărţuire sau agresiune sexual.

Totuşi, în ciuda faptului că victimele şi-au împărtăşit poveştile pe Internet, nu există nicio garanţie că acuzele vor rezulta în acţiuni în justiţie - şi, în prezent, presupusele victime sunt mai susceptibile de a fi acţionate în justiţie.

În ultimele săptămâni fenomenul #MeToo a reapărut după ce şeful unei fundaţii caritabile a fost acuzat de agresiuni sexuale pe WeChat.

Lei Chuang, un militant pentru drepturile oamenilor care trăiesc cu hepatita B, şi-a dat demisia, după ce iniţial a declarat în presă că incidentul a fost consensual. De atunci, zeci de femei şi-au spus poveştile nefericite pe WeChat, aducând acuze mai multor bărbaţi cunoscuţi în China.

Li Ying, un avocat şi director al Centrului de Dezvoltare de Gen din Beijing, a declarat că #MeToo le-a oferit femeilor acces la o nouă voce. Mişcarea a depăşit apoi graniţele WeChat după ce o femeie l-a acuzat pe Zhang Wen, un jurnalist veteran, că ar fi violat-o. Ulterior, alte femei, printre care şi două chinezoaie recunoscute în mass-media au ieşit şi l-au acuzat public pe jurnalist de hărţuire şi agresiuni sexuale

Acesta din urmă a negat toate acuzele, dar mai apoi a recunoscut că s-a culcat cu femeia care l-a acuzat iniţial.Totodată, jurnalistul a încercat să discrediteze femeile care i-au adus acuze, criticând vieţile lor personale. „Obişnuia să-mi spună că are mulţi iubiţi la universitate. Unul dintre ei era chiar profesorul ei care era şi măritat”, declara Zhang despre una dintre femeile care l-a acuzat.

Deşi tot mai multe femei au avut curajul să vorbească despre experienţele prin care au trecut, statisticile colectate de organizaţia lui Li Ying sugerează că procedurile legale nu prea funcţionaeză în avantajul victimelor.

Centrului de Dezvoltare de Gen a emis un raport în luna iunie din care reiese că din peste 50 de milioane de verdicte pronunţate public în China în perioada 2010-2017, doar 34 se referă la acuzaţii de hărţuire sexuală.

Iar dintre acestea din urmă, marea majoritate a cazurilor au avut loc la locul de muncă, femeile reuşind să-şi dea în judecată agresorii doar în contextul acuzelor pentru defăimare. Totodată, acelaşi raport mai spune că aproape 40% din femeile din China au trecut printr-o hărţuire sexuală la locul de muncă.

„De foarte multă vreme, în China a umblat trendul de a o blama pe victimă. Astfel, femeile care mergeau la poliţie să vorbească despre ce li s-a întâmplat îşi puneau în pericol reputaţia socială”, a adăugat Li Ying.

Cel mai puternic om de până acum acuzat public de agresiune sexuală este maestru Xuecheng, stareţul uneia dintre cele mai faimoase mănăstiri din Beijing. Publicul a fost atât de curios încât atunci când internauţii scriau numele acestuia pe Baidu (n.red.: motor de căutare chinez), acuzele împotriva bărbatului erau printre primele rezultate. Abc News precizează că între timp rezultatele respective au fost cenzurate.

Xuecheng a fost membru CPPCC, cel mai înalt organismul consultativ politic al ţării FOTO chinatopix

Autorităţile chineze spun că au unele informaţii conform cărora stareţul ar fi obligat mai multe călugăriţe să facă sex cu el, a deturnat bani şi a comis o serie de alte infracţiuni. Acuzele au fost făcute într-un document de 95 de pagini întocmit de doi foşti călugări. Poliţia a primit dosarul la începutul anului, însă detaliile acestuia au ajuns pe Internet şi au devenit virale la sfârşitul lunii trecute.

Până săptămâna trecută Xuecheng a fost şeful Asociaţiei Budiste din China şi a fost membru al Conferinţei Consultative Politice a Poporului Chinez (CPPCC), organismul consultativ politic al ţării şi a negat toate acuzaţiile. Miercuri bărbatul şi-a dat demisia din asociaţie, fără să ofere un motiv.

Deşi se luptă cu cenzura din partea guvernului pe Weibo şi Baidu, un cercetător la Universitatea din Toronto spune că internauţii chinezi sunt foarte creativi şi au venit cu tot felul de forme de limbaj codat. „De exemplu, oamenii de pe Weibo se folosesc de alte limbi ori versiuni diferite ale dialectului chinez pentru „Me Too” pentru a rezista cenzurii faţă de #MeToo”.