Are Coreea de Nord cu adevărat capacitatea de a doborî bombardierele americane?

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Coreea de Nord consideră unul dintre recentele comentarii ale preşedintelui Trump pe Twitter a fi, în fapt, o declaraţie de război. În acest caz, Phenianul a afirmat că va răspunde, cel mai probabil încercând să lovească bombardierele armatei americane ce execută zboruri în apele internaţionale din jurul Peninsulei Coreea.

„Întreaga lume ar trebui să ţină minte că Statele Unite au fost cele care au declarat război statului nostru”, a afirmat ministrul de Externe nord-coreean, Ri Yong Ho. „Din moment ce Statele Unite au declarat război ţării noastre, ne rezervăm dreptul de a răspunde în măsură, inclusiv de a doborî bombardierele strategice ale Statelor Unite chiar şi atunci când nu sunt în spaţiul nostru aerian”.

Ri se referea probabil la unul dintre tweeturile lui Trump din 23 septembrie în care a sugerat că statul nord-coreean ar putea să nu mai existe în viitorul apropiat. „Doar ce l-am auzit pe Ministrul de Externe al Coreei de Nord vorbind la ONU. Dacă acesta transmite ideile Micului Om Rachetă, aceştia nu vor mai exista pentru multă vreme!”, a scris liderul de la Casa Albă.

Este posibil ca Phenianul să interpreteze misiunile recente ale bombardierelor americane din Peninsula Coreeană ca fiind preludiul unei lovituri de decapitare a regimului lui Kim Jong-un. În weekendul trecut, Pentagonul şi-a etalat puterea militară, trimiţând câteva bombardiere strategice B-1B Lancer deasupra apelor internaţionale din estul Coreei de Nord. „Suntem pregătiţi să facem uz de întreaga arie de capabilităţi militare pe care le avem al dispoziţie pentru a apăra teritoriul Statelor Unite şi pe cel al aliaţilor noştri”, au declarat oficialii Pentagonului.

Departamentul de Stat şi Casa Albă subliniază însă că mesajul preşedintelui Trump nu reprezintă o declaraţie de război. „Nu am declarat război Coreei de Nord. Sincer, această sugestie este absurdă”, a afirmat Sarah Sanders, purtătoarea de cuvânt a administraţiei Trump.

Cu toate acestea, afirmaţiile preşedintelui Trump par fi fost luate în serios în Phenian, iar acum există probabilitatea ca regimul lui Kim Jong-un să încerce, în mod serios, să doboare bombardierele americane. Pe de altă parte, acestea fiind spuse, Phenianul are mijloace limitate la dispoziţie pentru a reuşi acest lucru.

„Aviaţia militară a Coreei de Nord are în dotare doar câteva avioane de vânătoare, relativ moderne, incluzând aici versiuni vechi ale MiG-29 Fulcrum şi MiG-23 Flogger ce ar putea ameninţa avioanele militare americane. Niciunul dintre acestea nu are vreo şansă de a se apropia suficient de mult de bombardierele B-1B, B-52 şi mai ales de bombardierul invizibil B-2, înainte de a fi doborâte fără prea mult efort de avioanele de vânătoare americane care le-ar escorta. Singura şansă a aviaţiei militare nord-coreene de a încerca să doboare un astfel de bombardier este doar dacă, printr-un noroc chior, s-ar întâlni cu aceste avioane într-un moment în care nu ar fi escortate de avioanele de vânătoare”, susţine jurnalistul american Dave Majumdar, editorialist pe probleme de securitate al publicaţiei The Naţional Interest.

Coreea de Nord ar avea o şansă mai bună să doboare un bombardier american cu ajutorul bateriilor de rachete anti-aeriene, în cazul în care aceste avioane s-ar afla suficient de aproape. Deşi majoritatea sistemelor anti-aeriene nord-coreene sunt sisteme vechi sovietice, Phenianul are totuşi în arsenal o serie de arme surprinzător de eficiente.

„Coreea de Nord deţine o serie de sisteme sovietice de rachete sol-aer S-75, S-125, S-200 şi Kvadrat, ce sunt mai mult sau mai puţin într-o condiţie bună. Pe lângă acestea, începând din anii 2010, au adăugat acestui arsenal un sistem modern, de producţie proprie, numit KN-06 de către Statele Unite”, a explicat Vasily Kashin, expert în relaţii internaţionale pe zona Asiei, la Şcoala de Înalte Studii Economice din Moscova.

„Nimeni nu ştie precis câte astfel de sisteme anti-aeriene are Phenianul în dotare, dar KN-06 are în dotare sisteme radar avansate şi un sistem de ghidare al rachetelor echivalent sistemelor ruseşti S-300P, probabil cu o rază de acţiune chiar mai mare”, a completat expertul rus.

Conform mai multor experţi, serviciile de informaţii sud-coreene susţin că armata nord-coreeană a reuşit să testeze cu succes acest sistem, şi au estimat raza de acţiune a acestuia de până la 150km.

Istoricul confruntărilor militare cu Statele Unite şi posibilul răspuns al Washingtonului

Deşi majoritatea analiştilor occidentali tind să subestimeze capabilităţile industriale şi tehnologice nord-coreene, această ameninţare nu ar trebui trecută cu vederea, dat fiind mai ales istoricul acestui tip de confruntări militare cu Statele Unite. 

Phenianul, în trecut, nu doar că a reuşit să doboare avioanele armatei americane, dar lipsa unui răspuns din partea Washingtonului, din lipsă de alternative, ar putea reprezenta un stimulent pentru acţiuni similare în contextul actualei crize.

În aprilie 1969, în timpul administraţiei Nixon, Phenianul a reuşit să doboare un avion de recunoaştere al marinei americane, EC-121 Warning Star, ucigând întregul echipaj de 31 de membri aflaţi la bord. Preşedintele Richard Nixon, într-un final, a ales să nu răspundă acestui act, dar se pare că a luat în considerare o lovitură nucleară.

Bruce Charles, fost pilot în armata americană, a descris într-un interviu acordat postului NPR, momentul în care avionul său de vânătoare F-4 Phantom II a fost echipat cu o bombă termonucleară  de peste 300 KT şi i-au fost înmânate detaliile cu ţintei misiunii sale. „Ordinul de a anula misiunea a venit într-un târziu, şi nu sub o formă certă. Comandantul mi-a spus că ‘Se pare că nu vom executa misiunea asta astăzi, rămâne să vedem mâine...’”.

În 1994, în timpul administraţiei Clinton, Phenianul a doborât un elicopter de recunoaştere deasupra Zonei Demilitarizate, ucigând un pilot şi capturându-l pe celălalt. Bill Clinton, înţelegând că nu are la dispoziţie nicio alternativă bună pentru a răspunde, a ales o strategie de reţinere.

Coreea de Nord nu a atacat doar avioanele armatei americane, în 1968 trupele nord-coreene au capturat o navă de spionaj a marinei americane, USS Pueblo – ucigând un marinar şi capturând restul de 83. Şi astăzi, nava se află în posesia nord-coreenilor, chiar dacă echipajul a fost eliberat după aproape un an de zile. Preşedintele Lyndon B. Johnson a luat în calcul opţiunile de răspuns în acest caz, inclusiv o lovitură nucleară, renunţând la această idee într-un final.

În actualul context, în care atât preşedintele Trump cât şi Kim Jong-un rămân impredictibili, nu putem şti cum vor reacţiona într-o situaţie similară survenită intenţionat sau ca urmare a unui accident.

În lume



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite