VIDEO Tragedia greacă produce primii morţi

Două femei şi un bărbat şi-au pierdut ieri viaţa după ce demonstranţii au incendiat o bancă din centrul Atenei. Grecia s-a mutat în stradă, în timp ce ţări precum Spania şi Portugalia se simt din ce în ce mai ameninţate de riscul unei contagiuni.

Cea de-a treia grevă generală de anul acesta, declanşată la apelul celor mai mari uniuni sindicale - Confederaţia salariaţilor din domeniul privat (GSEE) şi a celor din domeniul public (Adedy) - a paralizat practic întreaga Grecie.

VEZI VIDEO LUPTE DE STRADĂ!

Startul pentru protestele împotriva noilor măsuri de austeritate anunţate de Guvern a fost dat la miezul nopţii, când transporturile aeriene, maritime şi feroviare au fost oprite, relatează Reuters. Spitalele şi şcolile au fost închise încă de marţi, în timp ce băncile şi marile întreprinderi din sectorul public au funcţionat cu program redus.

Sindicatele din mass-media s-au raliat şi ele la protest, astfel că posturile de radio şi televiziune au fost ieri cam sărace în ştiri, iar astăzi nu va apărea niciun ziar. La Atena, transportul urban a funcţionat între orele 10.00-16.00 pentru a permite greviştilor să participe la demonstraţii.

Incendieri şi gaze lacrimogene

Mai multe grupuri de tineri au aruncat cocktailuri Molotov asupra unor magazine şi bănci din centrul Atenei şi au distrus staţiile mijloacelor de transport în comun. Doi bărbaţi şi o femeie şi-au pierdut viaţa după ce o bancă în care se aflau circa 20 de persoane a fost incendiată.

Alţi 50 de tineri anarhişti au încercat să pătrundă în Parlament, dar au fost dispersaţi cu gaze lacrimogene de către poliţişti. Dacă la precedentele mitinguri protestatarii afişau mai degrabă resemnare, ieri grecii şi-au arătat furia simţind cum le ajunge cuţitul la os.

Cele 100.000 de locuri de muncă din sectorul public care urmează să fie reduse până în 2013 au învolburat apele în cadrul sindicatelor. Atât liderii GSEE, cât şi cei ai ADEDY, apropiaţi de socialiştii premierului Georgios Papandreou, au început să fie contestaţi.

În această atmosferă tensionată, premierul Georgios Papandreou urmează să se ducă astăzi sau mâine în Parlament, pentru a-i fi aprobat noul plan de austeritate, mult mai drastic decât cel din februarie.

Partidul său, PASOK, dispune de o majoritate fragilă - de 10 locuri - dar nu sunt semne că măsurile vor fi blocate pentru că, în schimb, Atena trebuie să primească cele 110 miliarde de euro din partea FMI şi a UE. În rândul grecilor însă numărul celor care susţin că nu vor accepta măsurile economice creşte de la o zi la alta, ajungând la 53%, potrivit „Proto Thema".

Pensionări pe bandă rulantă

Grecii dau vina pe guvern pentru că a apelat la FMI, instituţie cu pretenţii „sălbatice". Practic, grecilor nu le convine niciuna dintre măsurile propuse de Papandreou la cererea FMI, considerându-le una mai păguboasă decât alta.

Cei mai afectaţi vor fi angajaţii din sectorul public, unde vor fi reduse 100.000 de locuri de muncă, se vor îngheţa lefurile în următorii trei ani şi se vor tăia cel de-al 13-lea şi cel de-al 14-lea salariu pentru a se obţine reduceri bugetare în valoare de 30 miliarde de euro.

O altă nemulţumire este legată de reforma pensiilor, îndelung amânată. Oficial, vârsta de pensionare este 61 de ani. Puţini însă sunt cei care „aşteaptă" atât de mult pentru a ieşi la pensie.

Cei din sectorul public se pot pensiona la 58 de ani, dacă au o vechime de 35 de ani, iar ceilalţi se descurcă cum pot. De altfel, după ce Papandreou şi-a făcut publică intenţia de a mări vârsta de pensionare, până la 65 de ani, într-o singură lună 30.000 de persoane s-au grăbit să-şi depună dosarele.

Spania, următoarea victimă?

Cele 110 miliarde de euro nu reprezintă un panaceu pentru toate problemele Greciei. Lipsa de încredere a investitorilor s-a resimţit o dată în plus marţi, când bursele americane au înregistrat cele mai slabe performanţe din ultimele trei luni.

Nervozitatea s-a transferat ieri şi la bursele europene şi asiatice care au înregistrat scăderi ale cotaţiilor de peste 3%, iar euro a coborât la cea mai slabă cotaţie din ultimele 12 luni, din cauza temerilor privind extinderea crizei greceşti la alte state din zona euro. Mai ales că au apărut zvonuri privind tatonări secrete între Madrid şi FMI.

Negaţiile vehemente din partea ambelor părţi nu au liniştit spiritele, mai ales că reprezentanţi ai Fondului se vor duce în Spania, luna aceasta. Chiar dacă vizita este una de rutină, situaţia Spaniei are de ce să dea emoţii: se luptă cu cea mai mare rată a şomajului din UE (22%), ratingul de ţară a fost scăzut, iar datoria publică tot creşte.

Contagiunea ar putea atinge şi Portugalia, ameninţată nu atât de situaţia internă, cât de pericolul ca investitorii să treacă la vânzarea obligaţiunilor portugheze, dacă nu vor mai putea să scape de cele greceşti, pe care nu prea mai vrea să le cumpere nimeni.

România, repetentă la deficit

Celelalte ţări UE care au recurs la ajutorul FMI, Letonia, Ungaria şi România, nu au reuşit să reducă deficitul bugetar şi să stopeze recesiunea. În schimb, locuitorii celor trei au acceptat măsurile de austeritate fără prea multe proteste, astfel că încrederea pieţelor a fost recâştigată.

Slovenia se împrumută pentru Grecia

Din cele 80 de miliarde de euro pe care le vor da Greciei ţările din zona euro, Sloveniei i-au revenit 390 de milioane de euro, bani pe care nu-i are. Astfel că Liubliana se va împrumuta la rândul ei pentru a împrumuta Grecia.

Ministrul Finanţelor, Franc Krizanici, a precizat ieri că, momentan, are la îndemână două soluţii: fie emiterea de bonuri de trezorerie, fie un împrumut pe pieţele internaţionale. Sumele s-au împărţit în funcţie de participaţia fiecărei ţări la Banca Centrală Europeană, motiv pentru care ţări aflate cu securea deasupra capului sunt nevoite şi ele să cotizeze. Spania va da 9,79 miliarde de euro, iar Portugalia, 2,06 miliarde de euro.

Bafta germanilor

Germania şi Franţa profită din plin de pe urma crizei din Grecia. Jurnaliştii de la „Le Figaro" susţin că deprecierea euro în urma declinului economiei elene s-a dovedit a fi un ajutor nesperat pentru marii exportatori europeni. Scăderea euro este o gură de oxigen companiilor care exportă pe piaţa americană. 

Producătorul francez de software Dassault Systèmes, care îşi generează peste jumătate din vânzări de pe piaţa americană şi EADS, producătorul aeronavelor Airbus sunt doar două dintre câştigătoare.

Totul funcţionează pe sistemul vaselor comunicante, spun experţii. Lichidităţile care sunt retrase din Grecia sunt relocate în băncile din alte state ale zonei euro. Cu cât cresc costurile de finanţare pentru Grecia, cu atât acestea scad  pentru Germania şi Franţa, deoarece investitorii se orientează spre pieţe mai sigure.

Vicepremierul grec, Theodoros Pangalos, a admis şi el că băncile germane profită enorm în această perioadă în care pot face speculaţii cu obligaţiuni greceşti. Economiştii atrag însă atenţia că, deşi au de câştigat pe moment din criza din Grecia, ţările din zona euro nu au interesul ca Atena să intre în colaps. Asta pentru că instituţiile financiare din zona euro, în special cele din Germania şi Franţa deţin aproximativ 70 la sută din datoria greacă.

Opinia publică din Germania este puternic ostilă unui împrumut acordat Atenei în cadrul programului de salvare comun al Uniunii Europene şi al Fondului Monetar Internaţional (FMI). 

Cancelarul  Angela Merkel le-a cerut insistent membrilor Bundestagului (Camera deputaţilor) şi Bundesratului (Camera Regiunilor) să aprobe ajutorul pentru Grecia. „Este vorba despre viitorul Europei şi viitorul Germaniei în Europa", a avertizat  Merkel.

Analiştii apreciază că Merkel a grăbit votul acesta de teama alegerilor de la 9 mai, din Renania de Nord-Vestfalia,  în urma cărora riscă să piardă majoritatea în   Bundesrat.

Vocea străzii: Grecii simt durerea reducerilor
Protestele grecilor la Parlament