Instalatorul polonez nu mai sperie Vestul

Confruntate cu lipsa forţei de muncă şi la presiunile Bruxelles-ului, vechile state membre UE se gândesc să ridice restricţiile pentru lucrătorii români şi bulgari Ţările Uniunii

Confruntate cu lipsa forţei de muncă şi la presiunile Bruxelles-ului, vechile state membre UE se gândesc să ridice restricţiile pentru lucrătorii români şi bulgari

Ţările Uniunii Europene se confruntă cu o lipsă acută de forţă de muncă. Economia în plin avânt din spaţiul comunitar, măsurile restrictive pe piaţa muncii pe care vechile state membre le-au impus muncitorilor din ţările nou-venite, dar şi îmbătrânirea populaţiei dau mari bătăi de cap guvernelor europene.

Guvernul britanic revizuieşte limitele impuse pe piaţa muncii pentru români şi bulgari şi ar putea renunţa la ele din 2008, informează presa britanică. Decizia va fi luată în septembrie şi va fi bazată pe concluziile unei cercetări ce a demarat săptămâna trecută, privind impactul imigrării forţei de muncă. Actualmente, regulile instituite de Marea Britanie impun un prag al numărului permiselor de muncă ce pot fi eliberate românilor şi bulgarilor dornici să lucreze în Regat. Limitele afectează în principal muncitorii necalificaţi din agricultură şi alimentaţie. În mai, guvernul de la Londra a anunţat că în jur de 8.000 de muncitori români şi bulgari au intrat în Marea Britanie în primele trei luni de la aderare. La această cifră se adaugă circa 2.400 de muncitori sezonieri. Contrastul cu aşteptările britanicilor este puternic. Presa din Regat estimase, anterior aderării, că aproximativ 180.000 de muncitori români şi bulgari vor invada insula.

Un sfert din managerii de resurse umane intervievaţi de institutul de sondare Ipsos MORI au opinat că muncitorii est-europeni vor fi principala sursă de angajaţi străini pentru companiile britanice, pe măsură ce criza de muncitori calificaţi se accentuează. Muncitorii din Est îşi vor găsi locul mai ales în sectorul de producţie, a arătat cercetarea la care au participat 200 de manageri. Numai 9%, respectiv 8% din manageri spun că muncitorii calificaţi ar putea veni din Franţa sau Germania. America de Nord, China sau India sunt văzute ca fiind surse mult mai puţin importante de muncitori calificaţi. Cercetarea mai arată că 38% din managerii de resurse umane din Marea Britanie consideră că lipsa de lucrători calificaţi se va înrăutăţi în următorii ani, iar 40% din organizaţii consideră că este nevoie de a mări salariile pentru a-şi reţine lucrătorii.

Accesul la piaţa muncii în Europa

Austria - muncitorii din cele 10 ţări postcomuniste au nevoie de permise de muncă cel puţin până în 2009. Austria îşi justifică restricţiile prin propriile probleme pe piaţa muncii şi prin faptul că este relativ aproape de noile membre ale UE.

Belgia impune restricţii, dar permisele de muncă în anumite arii economice sunt uşor de obţinut din cauza crizei de forţă de muncă. De exemplu, regiunea Bruxelles a cerut relaxarea restricţiilor pentru următoarele calificări: asistenţi medicali, instalatori, electricieni, mecanici auto, muncitori în construcţii, arhitecţi, contabili, ingineri şi lucrători în IT.

Danemarca - muncitorii din Est pot căuta de lucru timp de şase luni. Dacă găsesc, pot obţine permise de şedere şi de muncă. Acest sistem va fi menţinut până în 2009.

Finlanda a ridicat toate restricţiile, inclusiv pentru români şi bulgari.

Franta impune restricţii, dar există o listă de profesii unde permisele de muncă se pot obţine uşor, din cauza crizei de muncitori. Este vorba de servicii - restaurante, întreţinerea instalaţiilor industriale, construcţii lucrări publice şi sănătate.

Germania impune restricţii muncitorilor din fostele ţări comuniste, cel puţin până în 2009. Totuşi, au fost emise 500.000 de permise între 2004 şi 2006.

Grecia a renunţat la restricţii pentru ţările care au aderat în 2004, însă nu şi pentru români şi bulgari.

Irlanda şi-a deschis piaţa muncii pentru toţi cetăţenii europeni, cu excepţia românilor şi bulgarilor. Imigranţii nu beneficiază însă de ajutoare sociale timp de doi ani, excepţie de la această regulă fiind britanicii.

Italia a ridicat restricţiile pentru ţările care au aderat în 2004 şi parţial pentru România şi Bulgaria.

Luxemburg are restricţii împotriva muncitorilor din ţările care au aderat în 2004, dar a anunţat că în anumite sectoare obţinerea permiselor este uşoară.

Olanda - guvernul a încercat să liberalizeze piaţa muncii, dar parlamentul nu a fost de acord. O nouă încercare va fi în 2007.

Portugalia a renunţat la restricţii pentru ţările care au aderat în 2004, dar românii şi bulgarii au nevoie de permise de muncă.

Spania - românii şi bulgarii sunt singurii care au nevoie de permise de muncă pentru o perioadă de doi ani; circa 400.000 de români lucrează deja legal în Spania.

Suedia - piaţa muncii este deschisă complet.

Marea Britanie nu a aplicat restricţii pentru ţările care au aderat în 2004, dar aplică pentru români şi bulgari. Muncitorii emigranţi beneficiază de şomaj şi alte alocaţii sociale numai după un an de angajare. Liber- profesioniştii din România şi Bulgaria au drept de muncă în Marea Britanie.

Diferenţă din ce în ce mai mare între salariile muncitorilor

Inegalitatea veniturilor este din ce în ce mai mare în ţările dezvoltate, potrivit OECD. În intervalul 1995 - 2005, creşterea veniturilor primelor 10% din cei mai bine plătiţi angajaţi a depăşit-o pe cea a primilor 10% din cei mai prost plătiţi angajaţi. Acest lucru s-a întâmplat în 18 din 20 de ţări în care s-a făcut cercetarea. Cea mai mare inegalitate este în economiile anglo-saxone antreprenoriale. Ungaria şi Polonia sunt excepţii, deoarece aici liberalizarea de după căderea comunismului a fost urmată de creşterea masivă a veniturilor. Inegalitatea veniturilor este mai mică în ţările nordice, unde ajutoarele sociale, dar şi impozitele sunt mari. Vina pentru inegalitatea în creştere este adesea pusă pe seama globalizării, despre care unii spun că a ajutat la scăderea veniturilor lucrătorilor necalificaţi.

Totuşi, angajaţii cu venituri mari au câştigat teren şi în faţa celor cu venituri medii. Acest lucru este pus pe seama avansării tehnologiei informaţiei, care îi recompensează pe cei foarte calificaţi şi elimină multe joburi administrative efectuate de personal ce are calificare medie. Potrivit OECD, sectorul comercial a avut o contribuţie modestă la trendul ascendent al inegalităţilor.

Bruxelles-ul vrea mai puţine reguli pentru muncitorii din Est

Ţările membre ale Uniunii Europene au fost "ameninţate" cu acţionarea în instanţă pentru birocraţia exagerată cu care se confruntă muncitorii străini, scrie "Financial Times". Acest lucru a intensificat dezbaterile în Europa pe tema mobilităţii forţei de muncă prost plătită din Est către Vest.

Vladimir Spidla, comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi şanse egale, susţine că o parte din cei un milion de europeni "delegaţi" temporar să muncească într-un alt stat membru se confruntă cu reglementări disproporţionate. Germania este văzută ca fiind cea mai avansată în încălcarea liberei circulaţii. Berlinul solicită versiunea în limba germană pentru contractele de muncă şi "fluturaşii" de plată ai muncitorilor străini, chiar dacă aceştia sunt delegaţi acolo pentru câteva zile. Ameninţarea cu acţionarea în judecată evidenţiază, totodată, abordarea inegală pe teritoriul UE privind mobilitatea forţei de muncă, alimentată de frica vesticilor de un "dumping social" cauzat de operatorii mai ieftini din centrul şi estul Europei, devenite recent membre UE. Cel puţin un milion de cetăţeni în UE sunt clasificaţi drept "muncitori delegaţi", angajaţi de propria companie în alt stat membru pentru o perioadă cuprinsă între cinci zile şi şase luni. Spidla a spus că ar putea trimite cazurile la Curtea Europeană de Justiţie înainte de sfârşitul anului. Controalele practicate de ţările în cauză ar trebui să fie proporţionale, a decis Curtea. Executivul european a prezentat, săptămâna trecută, evaluarea sa privind măsurile naţionale aplicate de statele membre în contextul controlului detaşării lucrătorilor şi al situaţiei în materie de cooperare administrativă. Scopul este eliminarea obstacolelor inutile din calea prestării libere de servicii pe piaţa internă, cu asigurarea în continuare a protecţiei adecvate a lucrătorilor detaşaţi. Acest demers trebuie sprijinit de un comitet de experţi guvernamentali plus partenerii sociali, pentru a facilita schimbul de bune practici. Comisia propune, de asemenea, întărirea cooperării administrative prin utilizarea Sistemului de informare al pieţei interne (IMI). În plus, dacă este necesar, Executivul de la Bruxelles va demara proceduri privind încălcarea dreptului comunitar pentru a asigura conformitatea cu legislaţia comunitară.

Comisia Europeană, cu ochii pe evoluţia demografică din UE

Problemele demografice din UE, îmbătrânirea populaţiei sau reducerea mâinii de lucru vor fi studiate de un grup de experţi guvernamentali, creat de Comisia Europeană. Acest grup s-a întrunit pentru prima dată săptămâna trecută şi va ajuta Comisia în elaborarea de politici adaptate la noile realităţi: îmbătrânirea populaţiei şi reducerea mâinii de lucru în Europa. De asemenea, grupul va servi ca platformă statelor membre pentru schimbul de experienţă şi bune practici în domenii precum bătrâneţea activă, politica familială, asistenţa acordată persoanelor în vârstă dependente şi migraţia. Compus din reprezentanţi ai tuturor statelor membre şi un mic număr de experţi independenţi, organismul va fi prezidat de Eleonora Hostasch, fost ministru al muncii şi afacerilor sociale din Austria. Potrivit studiului "Deservirea populaţiei îmbătrânite", realizat de organizaţia Deloitte, îmbătrânirea globală a populaţiei va determina guvernele din întreaga lume să reanalizeze serviciile oferite cetăţenilor şi să regândească modalităţile de finanţare a serviciilor publice. Studiul a relevat că, până în 2011, indicele de dependenţă, reprezentat de raportul dintre populaţia actrivă (15-65 de ani) şi cel al populaţiei inactive (0-14 ani şi peste 65 de ani) va creşte în majoritatea ţărilor dezvoltate. Rata scăzută a natalităţii şi numărul scăzut al forţei de muncă din rândul populaţiei în vârstă va determina creşterea dramatică a gradului de dependenţă în multe ţări din Uniunea Europeană sau în Japonia, care vor avea cel mai mult de suferit din cauza schimbărilor demografice. În consecinţă, pe fondul scăderii numărului populaţiei de vârstă şcolară, cererea de servicii care se adresează persoanelor în vârstă va creşte, în timp ce sistemul educaţional şi serviciile destinate copiilor şi tinerilor vor regresa.