Hashim Thaci: "Kosovo merge în direcţia Uniunii Europene"

Cel mai nou stat de pe harta Europei este partener în procesul de preaderare la UE, declară şeful guvernului de la Priştina A făcut istorie Hashim Thaci, zis Şarpele, va rămâne în

Cel mai nou stat de pe harta Europei este partener în procesul de preaderare la UE, declară şeful guvernului de la Priştina

A făcut istorie

Hashim Thaci, zis Şarpele, va rămâne în istorie ca prim-ministrul independenţei Kosovo, încoronând la vârsta de 39 de ani o carieră care l-a dus în timp record de la lupta armată la politică. Thaci avea doar 30 de ani când a preluat conducerea UCK, care a luptat împotriva regimului Slobodan Miloşevici în timpul conflictului din 1998-1999. Apare pe scena politică internaţională la conferinţa de pace de la Rambouillet unde se afirmă, cu sprijinul SUA, ca şeful negociatorilor albanezi kosovari.

Într-un interviu acordat în exclusivitate cotidianului "Adevărul", premierul Hashim Thaci a făcut o radiografie socio-politică a Kosovo.

Au trecut trei luni de când Kosovo este un stat independent. Aveţi susţinerea pe care aţi aşteptat-o pe scena internaţională?

Susţinerea pe care am obţinut-o până acum este fundamentală şi imensă. Independenţa Kosovo a fost recunoscută în mod formal de 40 de ţări. Aceasta înseamnă nouă din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene sau, mai concret, 70,37% din blocul comunitar. Avem, de asemenea, susţinerea a 20 din 26 de state care fac parte din NATO, dar şi a G7 (grupul celor mai puternic industrializate ţări ale lumii). În plus, este important de menţionat faptul că ţările care recunosc Kosovo reprezintă 69,16% din PIB-ul nominal total al lumii.

Cum vedeţi viitorul economic al Kosovo? Nu vă temeţi că vor începe probleme de ordin social, din moment ce şomajul, din câte ştiu, a atins aproape 70%?

Miracolele nu se produc peste noapte, iar politicile economice au nevoie de timp pentru a da rezultate. Guvernul a prezentat recent priorităţile strategice politice, urmând ca acest document să stea la baza dezvoltării economice din următorii patru ani. Economia noastră s-a confruntat cu multe constrângeri, iar acestea ne-au limitat potenţialul de dezvoltare. Acum, ne vom alătura Băncii Mondiale, Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). Vom încuraja BERD să preia conducerea în proiectele de investiţii de capital în Kosovo, aşa cum a fost şi în celelalte regiuni.

În ceea ce priveşte şomajul, avem aproape 28.000 de noi lucrători ce intră pe piaţa muncii în fiecare an, iar noi nu putem crea suficiente locuri de muncă pentru toţi îndeajuns de repede. Dezvoltăm strategii pe piaţa muncii, dar, într-o situaţie scăzută de creştere economică, nu ne putem aştepta la prea multe.

Aveţi nevoie de investiţii. Cum veţi atrage capitalul străin şi pe ce prezenţă mizaţi imediat, din acest punct de vedere: pe SUA sau pe UE?

Cadrul instituţional şi administrativ din Kosovo este foarte bun, dar este loc şi pentru mai bine. Kosovo a făcut un drum foarte lung într-un timp foarte scurt. Facem tot ceea ce putem pentru a îndeplini un întreg set de standarde, inclusiv în ceea ce priveşte acquis-ul care va da posibilitatea Kosovo de a merge în direcţia UE. Un lucru foarte important este faptul că în prezent Kosovo este partener în procesul de preaderare la UE. Toate aceste acţiuni ne promovează poziţia în mediul internaţional şi ne întăreşte credibilitatea în faţa potenţialilor investitori internaţionali: Statele Unite, UE şi alte ţări.

Nu toate ţările membre UE au susţinut din start demersul independenţei Kosovo. Între ele şi România nu e un secret. Cum vedeţi relaţiile cu aceste ţări pe mai departe?

Kosovo aşteaptă stabilirea unor bune relaţii cu toate ţările libere şi democratice. Considerăm România una dintre aceste ţări şi suntem încrezători că se apropie timpul şi pentru noi în vederea stabilirii relaţiilor bilaterale bazate pe bună-credinţă şi a interesului comun pentru ambele ţări.

Cum comentaţi poziţia României în problema Kosovo?

Aceasta este o problemă internă pentru România. Eu vreau să cred că România îşi va schimba în curând atitudinea într-una pozitivă. Ca prim-ministru, vreau doar să reamintesc populaţiei României şi guvernului său că apreciem foarte mult susţinerea dată în vremurile dificile. Acum ne aflăm într-o fază nouă şi nu există întoarcere. Trebuie înţeles un lucru clar: Kosovo a devenit independentă după o serie lungă de procese de negociere facilitate de comunitatea internaţională.

Eu vreau să cred că România îşi va schimba în curând atitudinea într-una pozitivă.
Hashim Thaci,
premierul Kosovo

Dialog cu Belgradul

Forţele proeuropene au câştigat recentul scrutin legislativ din Serbia. Credeţi că este posibil acum sau mai târziu un dialog cu Belgradul?

Aceasta este o veste bună în primul rând pentru Serbia, dar şi pentru comunitatea internaţională, care a investit mult pentru ca Serbia să privească spre viitorul european. Nu există nicio îndoială că, în viitor, Kosovo şi Serbia, ca două state independente, vor stabili un dialog constructiv bazat pe interese comune. Suntem pregătiţi să deschidem o nouă pagină de istorie pentru ambele ţări. Aşteptăm ca Serbia să răspundă pozitiv acestui apel.

Sunteţi de acord să comentaţi în câteva fraze "Kosovo - un precedent periculos"? Cât adevăr sau neadevăr conţine această sintagmă ultravehiculată?

De când Kosovo a devenit un stat independent, Balcanii de Vest se bucură de mai multă pace, stabilitate şi cooperare decât altă dată. Toate scenariile întunecate legate de instabilitate şi conflict s-au dovedit a fi false şi fără vreun efect de domino. Nu mai sunt semne de întrebare pentru ţările din vestul Balcanilor. Toţi ne străduim să compensăm deceniile pe care le-am pierdut în suferinţă, astfel încât să ne asiguram că privim spre un viitor european.

Sârbii care încă locuiesc în Kosovo sunt îndemnaţi de Belgrad să rămână. Credeţi că sunt încurajaţi să se desprindă de Priştina?

Divizarea nu a fost niciodată o opţiune pentru Kosovo şi de aceea a fost exclusă de comunitatea internaţională chiar înainte de a începe discuţiile pentru viitorul statut al provinciei. Nu este o opţiune azi şi niciodată nu va fi. Kosovo a fost recunoscută internaţional în cadrul graniţelor existente. Ne asigurăm că cetăţenii din Kosovo ce aparţin comunităţii sârbe privesc mai degrabă spre Priştina decât spre Belgrad pentru a-şi rezolva problemele. Avem doi miniştri sârbi, câţiva viceminiştri şi mulţi, mulţi înalţi oficiali sârbi în cadrul guvernului. În afară de aceasta, am instituit un Birou al Afacerilor Comunităţii, unde abordăm în special probleme zilnice legate de comunitatea sârbă.

Vedeţi posibil un dialog cu Rusia în viitorul apropiat?

Rusia a jucat un rol important în cadrul comunităţii internaţionale în timpul întregului proces de negocieri legat de statutul Kosovo. Pentru moment, Rusia este reticentă în privinţa faptului că va veni momentul când ţările noastre vor stabili dialoguri constructive şi bune relaţii. Kosovo nu a avut niciodată dispute cu Rusia pe nicio temă şi nu văd vreun motiv pentru care nu vom coopera în viitor.

Şi-ar putea construi Kosovo, într-un viitor mai mult sau mai puţin îndepărtat, un destin comun cu ţara vecină, Albania?

Viitorul comun va fi la fel cu cel pe care îl vom stabili cu celelalte ţări învecinate, cum sunt Macedonia, Muntenegru şi Serbia în viitor. Acest "acoperiş" comun va fi UE şi NATO.

Progresele se lasă aşteptate

La 17 februarie, albanezii din Kosovo şi-au proclamat independenţa, cu speranţa că o separare definitivă de Serbia le va permite progrese rapide. Însă, după trei luni, şomajul, care, potrivit estimărilor, afectează mai mult de jumătate din populaţie, nu a fost deloc redus.

Pentru redresarea unei economii devastate, autorităţile mizează pe o aderare rapidă la Fondul Monetar Internaţional şi la Banca Mondială. Vicepremierul Hajrudu Kuci speră să obţină acest lucru până la sfârşitul anului. "Avem 60% susţinere pentru o aderare la FMI", a asigurat el recent, spunând că se aşteaptă la rezultate bune şi la o conferinţă a donatorilor în iulie, la Bruxelles. Între timp, viaţa de zi cu zi din Priştina nu s-a schimbat. Capitala are un bulevard, dar dalele, importate din China, sunt deja afectate de fisuri.

Steagul albanez, omniprezent

Schimbarea se manifestă doar prin apariţia la punctele de trecere a frontierei a pancartelor albastre care le urează puţinilor vizitatori "Bun venit în Republica Kosovo".
Noile steaguri kosovare, cu harta teritoriului pe fond albastru, alături de şase stele, au apărut la balcoane, dar sunt în concurenţă cu cele albaneze - vulturul bicefal negru pe fond roşu - încă omniprezente. În trei luni, Kosovo a fost recunoscut de circa 40 de ţări, printre care SUA şi principalele membre UE, dar Belgradul face campanie pentru a limita la maxim recunoaşterile.

Misiunea EULEX, sub semnul întrebării

Blocată de Moscova şi Belgrad, trimiterea misiunii Uniunii Europene în Kosovo se află într-un punct mort, ceea ce îi obligă pe europeni să-şi revizuiască planul pentru consolidarea democraţiei în acest teritoriu a cărui independenţă este contestată.

În urmă cu trei luni, europenii aprobau expedierea în Kosovo a celei mai ambiţioase misiuni civile din istoria lor, ilustrând prioritatea absolută pe care o acordă stabilizării fostei Iugoslavii. Obiectivul consta în trimiterea în decurs de patru luni a circa 1.900 de poliţişti, jurişti şi ofiţeri vamali care să contribuie la consolidarea "statului de drept" în noul stat independent, inclusiv în partea de nord unde populaţia majoritară este cea sârbă.

Nordul provinciei, ocolit

La 15 iunie, misiunea ONU care administrează Kosovo din 1999 se va încheia în mod oficial şi o mare parte a autorităţii ei va fi transferată guvernului şi parlamentului kosovar, cu excepţia chestiunilor legate de securitate, care va rămâne încredinţată NATO, şi a competenţelor în materie de justiţie şi poliţie, ce vor intra în responsabilitatea misiunii europene EULEX.

Astăzi, însă numai 220 de europeni se află în Kosovo şi nici unul în zona de nord a teritoriului, zguduită de mai multe incidente ce au avut loc după declaraţia de independenţă. "Este foarte posibil să nu facem niciun progres până la 15 iunie, atâta timp cât ne lipseşte un cadru politic ceva mai clar", explică şeful misiunii UE, fostul general francez Yves de Kermabon, care recunoaşte că, de fapt, "misiunea se află în stand-by şi aşteaptă deciziile ONU''.