Cum vrea Nicolas Sarkozy să reformeze economia mondială

Şeful statului francez are ambiţii mari pentru preşedinţia G20, în timp ce europenii se chinuiesc încă să găsească o soluţie la criza prelungită. Autorităţile europene fac apel la luarea unor măsuri urgente pentru protejarea zonei euro. Berlinul nu consideră că sunt motive de grabă.

Ultimul apel privind luarea unor decizii rapide pentru a proteja stabilitatea zonei euro a fost făcut ieri de comisarul european pentru Afaceri Economice şi Monetare, Olli Rehn.

Citeşte şi:
Obama şi Sarkozy pun la cale reforma monetară

„Anul groazei" pentru Trichet la Banca Europeană

Banca Centrală nu poate ajuta guvernele iresponsabile, avertizează preşedintele BCE

„Trebuie să cădem de acord asupra unor măsuri comune - cu cât mai repede, cu atât mai bine. Calmarea pieţelor în ultimele săptămâni ne-a oferit puţin răgaz, dar nu este cazul să ezităm, trebuie să acţionăm cu toată determinarea", a declarat Rehn pentru cotidianul „Die Welt".

Comisarul a mai precizat că fondul de stabilitate al zonei euro (EFSF) trebuie mărit şi diversificat, astfel încât Uniunea Europeană să poată acţiona împotriva speculatorilor de pe piaţă. Ca în toate chestiunile legate de gestionarea crizei economice, liderii europeni au discuţii în contradictoriu privind necesitatea creşterii resurselor fondului de stabilitate.

În prezent, fondul dispune de 440 de miliarde de euro, dar nu toată suma poate fi folosită pentru salvarea ţărilor aflate în dificultate. 200 de miliarde de euro trebuie păstrate pentru a garanta menţinerea dobânzilor la un nivel acceptabil. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, va fi astăzi la Berlin pentru a o convinge pe Angela Merkel să accepte mărirea fondului, în momentul în care pieţele au primit dovezi că „nu producem doar declaraţii, ci luăm şi decizii".

Restructurarea datoriilor

Misiunea lui Barroso se anunţă dificilă, după ce ministrul german de Externe, Guido Westerwelle, a declarat, ­într-un interviu pentru „Handelsblatt", că discuţiile pe această temă sunt normale, dar în prezent nu se pune problema unei creşteri.

Totodată, şeful diplomaţiei germane a respins ideea unor obligaţiuni europene comune, care nu ar face decât să pună presiune pe ţările care în trecut „au fost iresponsabile din punct de vedere fiscal". Discuţiile pe marginea fondului de stabilitate sunt generate de temerile că Portugalia şi, eventual, Spania vor avea nevoie de ajutor, după cum estimează cei mai mulţi experţi.

Şeful EFSF, Klaus Regling, ar fi propus restructurarea datoriilor Greciei. Informaţia a fost lansată de „Der Spiegel", dar a fost rapid infirmată de autorităţile de la Berlin, Atena şi Bruxelles. În schimb, şeful zonei euro, Jean-Claude Juncker, a spus că ideea ar trebui luată în considerare de către liderii europeni.

Ministrul irlandez de Finanţe, Brian Lenihan, a recunoscut, în schimb, că ţara sa vrea o renegociere a condiţiilor împrumutului de la Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană. Ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schäuble, a dat asigurări că Berlinul va finaliza în următoarele săptămâni un pachet de reforme economice pentru întărirea EFSF, pentru coordonarea politicilor financiare ale UE şi pentru sprijinirea statelor în vederea limitării datoriilor. „Nu vrem să creăm oamenilor impresia că trecem dintr-o criză în alta", a precizat Schäuble.

Eşecul austerităţii

În ciuda măsurilor de austeritate, criza datoriilor suverane persistă. Grecilor nu le-a folosit la nimic pachetul de 110 miliarde de euro de la FMI şi UE. Datoria publică a Greciei este în creştere, estimându-se că ar putea ajunge la 165% din PIB în 2015, faţă de 140% în 2010. Nici Irlanda, Portugalia şi Spania nu stau prea bine. Potrivit estimărilor CE şi FMI, Irlanda ar putea ajunge la o datorie publică de 125% în 2015, Portugalia, de 100%, iar Spania, de 85%. 

Reformarea sistemului monetar

Pe acest fond dominat de incertitudini, Nicolas Sarkozy, a cărui ţară a preluat preşedinţia G8 şi G20, are planuri mari privind reformarea sistemului monetar internaţional şi a FMI. În faţa a peste 300 de jurnalişti şi a reprezentanţilor corpului diplomatic francez, liderul de la Élysée a anunţat că va crea un grup de lucru pentru reformarea sistemului monetar, grup ce va fi coprezidat de Germania şi Mexic.

Sarkozy a precizat că noua ordine monetară trebuie să reflecte rolul din ce în ce mai mare jucat în economia mondială de ţările emergente, şi s-a ferit să atace politicile valutare ale SUA şi Chinei. Rolul dolarului va rămâne „proeminent", dar asta nu înseamnă că va avea „un rol unic".

„Mă voi abţine să fac recomandări asupra politicii monetare a Chinei. Ritmul aprecierii yuanului trebuie decis de China", a spus Sarkozy. Un alt obiectiv, mai vechi de altfel, este instituirea unei taxe pe tranzacţiile financiare. Sarkozy a mai vorbit şi de crearea unui „soclu pentru o protecţie socială universală", care nu se traduce printr-un model unic, ci prin reguli de ghidare.

"Nu vrem să creăm oamenilor impresia că trecem dintr-o criză în alta."
Wolfgang Schäuble
ministru german de Finanţe

Summitul de la Davos: Hodorkovsky şi privatizarea

Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, va fi unul dintre cei mai urmăriţi participanţi la Forumul Economic Mondial, care începe mâine la Davos, Elveţia. Organizatorii se aşteaptă ca, în cadrul sesiunii „Întreabă un lider", Medvedev să fie asaltat de întrebări privind tratamentul aplicat omului de afaceri Mihail Hodorkovsky, aflat în închisoare şi condamnat la 14 ani de închisoare în cel de-al doilea proces.

Liderul de la Kremlin are însă alte interese în timpul vizitei de două zile în Elveţia. Medvedev vrea să afle ce companii ruse aflate pe lista de privatizare prezintă interes pentru investitorii străini. Rusia a anunţat anul trecut că pregăteşte o privatizare în masă a companiilor de stat. Circa 900 de companii, Rosneft, Sberbank şi compania naţională a căilor ferate, vor fi scoase la privatizare.

Preţul alimentelor, în creştere

Cartofii se vor scumpi  din nou în 2011  Foto: Reuters

În intervenţia sa de ieri, preşedintele Nicolas Sarkozy nu a putut ocoli chestiunea stringentă a preţului în creştere la mai multe alimente. „Dacă nu vom face nimic, riscăm să ne confruntăm cu revolte în ţările cele mai sărace şi cu efecte nedorite asupra creşterii economice globale", a spus Sarkozy.

„Preţul materiilor prime agricole a depăşit la sfârşitul lunii decembrie 2010 nivelul atins în 2008, an al revoltelor provocate de foamete", a declarat liderul francez, care vrea o reglementare a preţurilor la materii prime. El a motivat că această măsură este necesară pentru a-i împiedica pe speculatori să jongleze cu preţurile. Pe lângă reglementarea preţurilor, este necesară şi „dezvoltarea ofertei agricole pentru a hrăni toată populaţia de pe glob".

Primul cu care va trebui să discute în acest sens este preşedintele Dmitri Medvedev. Viceministrul rus al Economiei, Andrei Klepach, a declarat ieri că Rusia ar putea impune un nivel maxim al preţurilor la anumite alimente, pentru a face faţă presiunilor inflaţioniste după o vară secetoasă ce a distrus mare mare din producţia agricolă a Rusiei, notează agenţia Interfax. Printre alimentele vizate, Klepach a menţionat cartofii, fructele şi legumele.

Moment nefavorabil

În plin proces de restructurare a economiei, China a început să crească preţurile la diverse produse şi salariile muncitorilor. Aceste măsuri au fost cerute în nenumărate rânduri de liderii occidentali, pe motiv de concurenţă neloială. Momentul actual nu este tocmai fericit.

Din cauza şomajului ridicat din SUA şi Europa, cele mai multe companii vor avea dificultăţi mari în suportarea unor costuri mărite la materiile prime şi mărfurile importate din China. Bruce Rockowitz, preşedintele exportatorului Li& Fung Ltd., apreciază că preţul produselor chinezeşti ar putea creşte cu cel puţin 10 procente în prima jumătate a acestui an.