Consens de ochii lumii la Bruxelles

Liderii europeni nu au reuşit să găsească măsuri concrete pentru criza datoriilor şi nici nu au oferit soluţii pentru o posibilă ieşire a Greciei din zona euro.

Temerile privind falimentul Greciei cresc, la fel şi cele privind pericolul căderii sistemului financiar şi anularea creşterii economice la nivel mondial şi aşa prea fragilă. Dar chiar şi aşa, politicienii de vârf ai Europei nu reuşesc să găsească o soluţie fezabilă.

Summitul informal al liderilor UE de miercuri seara a fost unul de criză, aşa cum au fost multe altele înaintea lui. Şi, la fel ca şi cu ocazia altor reuniuni de criză, nici aceasta nu a reuşit să producă rezultate notabile. Nu a fost formulată nicio idee clară despre cum ar trebui rezolvată criza economică şi nu a fost găsit un compromis în vederea armonizării agendelor franceză şi germană.

O soluţie pentru Grecia, după alegeri

Totuşi, liderii celor 27 de state UE au adoptat, după o cină de cinci ore, la Bruxelles, o declaraţie comună privind criza greacă. „Vrem ca Grecia să rămână în zona euro şi să-şi respecte angajamentele", a declarat preşedintele UE, Herman Van Rompuy. Cancelarul german, Angela Merkel, a făcut din respectarea angajamentelor, în special reducerea deficitelor şi reformele structurale, o condiţie prealabilă pentru menţinerea Atenei în zona euro.

Conform declaraţiei reuniunii, „fonduri şi instrumente structurale sunt mobilizate pentru a aduce Grecia pe drumul creşterii şi al înfiinţării de locuri de muncă". „Am propus să facem totul pentru a utiliza fondurile structurale pentru a ajuta Grecia, deci un mesaj pozitiv", a afirmat cancelarul german, Angela Merkel. Preşedintele francez, François Hollande, a pledat pentru ca aceste fonduri structurale „să poată fi mobilizate rapid pentru a putea fi încurajată creşterea economică în Grecia într-un termen foarte scurt".

Potrivit preşedintelui francez, acest lucru ar trebui să le permită alegătorilor greci să aibă „încredere în solidaritatea zonei euro" şi „să spună că au obligaţii de respectat, dar şi perspective". Premierul grec, Panagiotis Pikrammenos, a ţinut să precizeze că liderii europeni „nu au avut nicio discuţie" despre un plan de ieşire a Greciei din zona euro în cadrul Summitului de la Bruxelles.

Fără compromisuri în privinţa eurobondurilor

Liderii europeni au reuşit să găsească şi câteva soluţii pentru relansarea economică. Mai multe proiecte comune de infrastructură pot fi lansate, bani suplimentari vor fi alocaţi Băncii Europene de Investiţii pentru ca aceasta să poată finanţa şi alte proiecte. În fine, fonduri structurale europene până acum neutilizate vor finanţa crearea de noi locuri de muncă. În schimb, preşedintele Franţei, François Hollande, nu a reuşit să schimbe  poziţia Germaniei privind euro-obligaţiunile.

Franţa le susţine, dar nu le vede ca pe un scop în sine, ci ca pe un mijloc necesar de relansare a activităţii. François Hollande a insistat pentru introducerea eurobondurilor unice. Cotele procentuale unificate îi vor descuraja pe speculanţi să joace împotriva statelor cu probleme, mărind plăţile datoriilor lor, spune el. Aceasta trebuie să fie prima măsură legată de însănătoşirea sistemului de finanţare a statelor din zona euro care au datorii foarte mari, a declarat noul preşedinte al Franţei: Germaniei nu-i convine responsabilitatea colectivă faţă de datorii. În prezent, germanii au cel mai ridicat rating de credit. Investitorii încearcă să scape de bondurile greceşti şi spaniole, achiziţionând în schimb bonduri germane.

De asemenea, după introducerea eurobondurilor unice ţările cu probleme pot pierde stimulul faţă de însănătoşirea economiilor proprii, spune profesorul Henning Vöpel, economist la Institutul de Economie Mondială din Hamburg: „Eurobondurile pot submina hotărârea unor ţări privind efectuarea reformelor. Se poate întâmpla ca, în loc să se reducă, datoriile să crească.  Nici în ceea ce priveşte aplicarea unei taxe pe tranzacţiile financiare nu s-a ajuns la un consens, dar un grup restrâns de ţări ar putea-o totuşi pune în practică. Cât despre soluţia la care ţine Angela Merkel, reducerea cheltuielilor bugetare cu orice preţ, aceasta este susţinută în momentul de faţă doar de Finlanda, Austria şi Olanda.

O nouă reuniune la sfârşitul lunii iunie

Liderii UE se vor întâlni din nou la Bruxelles la sfârşitul lunii iunie. Atunci, în Grecia deja se vor încheia alegerile anticipate. Dacă ţara nu va depăşi criza politică, nu există nicio speranţă privind rezolvarea problemelor economice. În acest caz, liderii UE se vor confrunta cu o altă problemă mult mai serioasă: soarta întregii zone euro.

Preşedintele Uniunii Europene, Herman Van Rompuy, va trebui ca până atunci să pregătească şi să prezinte un raport asupra elementelor de bază pentru consolidarea uniunii monetare.

Hollande face economii. la summit, cu trenul

Noul preşedinte francez vrea să arate compatrioţilor săi că este mai econom decât predecesorul. François Hollande s-a deplasat la primul său summit european de la Bruxelles cu trenul şi s-a întors cu automobilul. Preşedintele a călătorit la clasa întâi, într-un compartiment care nu a fost special rezervat, şi l-a luat cu el şi pe premierul spaniol Mariano Rajoy.