Complotul iranian din SUA: „Un scenariu refuzat de Tarantino“

Mulţi experţi sunt sceptici în privinţa incredibilei tentative de atac terorist pe teritoriul american, puse în cârca Iranului.

„ Este un scenariu respins de regizorul Quentin Tarantino", scrie Robert Mackay pe blogul său de la „New York Times şi „Guardian". Aşa este calificată „afacerea" în care sunt amestecate Statele Unite, Iranul şi Arabia Saudită şi în care era pusă la cale o tentativă de asasinat împotriva ambasadorul saudit şi atacuri împotriva ambasadelor Israelului şi Arabiei Suadite din Washington, scrie „L'Express".

Creierul „operaţiunii", Arbabsiar Mansour, un american de origine iraniană, vânzător de autovehicule second-hand care era în contact cu un agent american care s-a prezentat drept membru al cartelului drogurilor din Mexic. Acesta era omul care punea la cale un atac în restaurantul preferat al ambasadorului saudit. . .. (Sic!).

Desigur, Iranul are un trecut în materie de terorism. Relaţiile sale cu Statele Unite şi Arabia Saudită sunt proaste de mai mulţi ani o arată şi o telegramă diplomatică dezvăluită de Wikileaks, în decembrie anul trecut şi în care ambasadorul saudit la Washington, Adel al-Jubeir, omul vizat de tentativa de asasinat, spunea că Ryadul a cerut SUA să atace Iranul.

Un alt motiv de ură împotriva Statelor Unite ar fi asasinarea, în ultimele luni, a mai multor experţi în domeniul nuclear, asasinate atribuite de Teheran Israelului şi Statele Unite ale Americii.

În mod similar, „atacul Stuxnet" virusul informatic care a adus prejudicii grave centrifugelor iraniene ale centralei de la Busher şi care a întârziat programul nuclear al Teheranului, este atribuit tot Israelului şi SUA. Cu toate acestea, mulţi experţi americani au evidenţiat zonele gri ale acestei afaceri.

Îndoieli asupra ţintei şi locului vizat

Asasinatele comise de regimul islamic în anii '80 „îi viza pe adversarii revoluţiei. Atacurile au fost comise de mişcări apropiate şi de încredere regimului, mai ales de ramuri ale Hezbollahului libanez", a declarat Gary Sick, un expert în Iran şi a fost membru al Consiliului Naţional de Securitate, la CNN.

În cursul celor 30 de ani de tensiuni între Washington şi Teheran, cât s-au scurs de la revoluţiea islamică din Iran, regimul ayatollahilor „nu au organizat sau comis vreun asasinat sau atac pe teritoriul american", a subliniat Gary Sick.

„Este greu să ne imaginăm că Iranul ar fi dat o asemenea misiune sensibilă unei bande non-islamice criminale" a adăugat Sick. Iranul are ţinte americane şi saudite mult mai aproape de casă, susţine şi Reza Sayah, la CNN . „Brigăzile Al Quds sunt acuzate adesea că fac incursiuni împotriva trupelor americane din Irak şi Afganistan şi împotriva intereselor saudite din Bahrein.

Lipsă de profesionalism

„Lucrurile nu se leagă. Dacă Teheranul ar fi dorit să facă ravagii în SUA ar fi recurs la un grup radical bine pregătit" susţine şi Robert Baer, un alt expert în problemele Iranului, intervievat de „The Washington Post". „Brigăzile Al Quds sunt mult mai bune decât aţi crede. Dacă vin după cineva, acela sigur va fi mor", a subliniat el.

„Faptul că cel mai mare susţinător mondial al terorismului recurge la un vânzător de maşini second-hand din Texas şi la narco-terorişti pentru un ataca fără precedent, sfidează imaginaţiea" este de părere Suzanne Maloney, specialist în Orientul Mijlociu la Institutul Brookings. În plus, Iranul ar fi putut găsit o „cârtiţă" mai bună decât Arbabsiar Mansour, care s-a mai şi lăudat public de relaţiile sale cu armata iraniană", mai spune Reza Sayah..
Implicatrea cartelului drogurilor, riscantă

Cum ar fi putut serviciile speciale iraniene sau oricine din lanţul de comandă iranian să aibă încredere într-un cartel al drogurilor mexican că va păstra această operaţiune secretă, ştiind că acestea sunt cel mai probabil infiltrate de oamenii FBI sau DEA ( agenţia americană de luptă antidrog), se întreabă şi Kenneth Katzman, un expert în Orientul Mijlociu.

Michael Rubin, de la American Enterprise Institute, nu exclude, cu toate acestea, ca Teheranul să fi recurs la subcontractanţi mexicani deoarece braţele sale armate tradiţionale au devenit prea uşor de reperat.
Rasool Nafisi, specialist în Gărzile Revoluţionare, susţine că presupusa implicare a unui cartel al drogurilor mexican şi defectele constatate în cadrul pregătirilor complotului par să arate că cel puţin nu a fost o comandă de la nivel înalt din partea Teheranului.

Experţii mai spun că unele organizaţii criminale mexicane au cu siguranţă, capacitatea operaţională de a efectua un atac pe teritoriul SUA, dar au prea puţin interes în a provoca mânia Washingtonului, pentru că îşi submineză „narcobusinessul", adică vânzarea de droguri în Statele Unite.

O operaţiune contrară intereselor iraniene

„Iranul nu a ezitat să sponsorizeze terorismului, dar numai atunci când acesta se potrivea intereselor sale", scrie şi Max Fisher este site-ul revistei „The Atlantic". Iranul ar avea mai mult de pierdut decât de câştigat în acest caz, oferind o scuză pentru comunitatea internaţională să intensifice sancţiunile împotriva Republicii Islamice. O astfel de operaţiune ar fi „contrară multor ani de eforturi" ale regimului de la Teheran care s-a străduit să demonstreze ţărilor arabe şi occidentale că „Iranul nu este o ameninţare", observă Anthony Cordesman, de la Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale (CSIS).

Arabia Saudită a sprijinit Irakul în timpul celor opt ani de război cu Iranul, între 1980 şi 1988. De ce nu a încercat nimic Teheranul împotriva saudiţilor în acel moment şi ar face-o acum, în timp ce tensiunile dintre cele două ţări s-au mai diminuat, se întreabă la Al Jazeera şi Hillary Mann Leverett, specialist în Iran. Teheranul a reuşit, de asemenea, să-şi consolideze poziţia de putere regională, în special prin eliminarea de către americani a celor doi duşmanii săi, Saddam Hussein, în Irak şi talibanii din Afganistan. O operaţiune aşa de radicală, cum ar fi o crimă pe pământ american, este mai probabilă din partea unui stat care este disperat să atragă atenţia, mai spune Leverett.

Ce spun prietenii despre presupusul „creier" al complotului

Prietenii şi vecinii lui Mansour Arbabsiar, aflat în centrul presupusului complot iranian de la Washington, consideră că acesta este mai degrabă un oportunist interesat de bani decât un ucigaş cu sânge rece, intersat de intriga politică, scrie „The New York Times".

Ei susţin că acesta era morocănos şi intimidant şi că ieşea deseori din casă noaptea să fumeze şi să vorbească la telefon într-o limbă străină.
Arbabsiar, în vârstă de 56 de ani, părea mai degrabă un oportunist decât un ucigaş calculat. În cei peste 30 de ani cât a trăit în Texas, el a lăsat în urmă mai multe afaceri eşuate şi creditori furioşi şi o fostă soţie care a cerut un ordin de restricţie împotriva lui.

Incompetent pentru un complot

Mulţi dintre prietenii şi asociaţii lui din Texas par uimiţi că acesta este acuzat de procurorii federali de organizare a unui complot terorist global pentru că părea prea incompetent pentru a-l duce la îndeplinire cu succes.

„Nu se potriveşte", a declarat Tom Hosseini, fost coleg de cameră şi prieten. „Întotdeauna îşi pierdea cheile şi telefonul. Nu era capabil să ducă la îndeplinire acest plan", a adăugat el.
În ultimii doi ani, Arbabsiar, căruia prietenii îi spun Jack, a început să petreacă timp ţara sa natală, Iran, iar anchetatorii susţin că a dezvoltat o relaţie cu membrii Brigăzii Quds. Dar Hosseini, care şi-a văzut vechiul coleg de cameră în urmă cu aproape şase luni, a declarat că Arbabsiar părea să fie interesat de bani, nu de intriga politică. „A spus că a fost în Iran şi a făcut bani frumoşi", a declarat Hosseini.

Plângerea federală

Plângerea federală împotriva lui Arbabsiar nu precizează câţi bani primea de la iranieni, care i-ar fi cerut să plătească 1,5 milioane de dolari unui cartel mexican de droguri pentru a-l asasina pe ambasadorul saudit la Washington. Faptul că sunt implicaţi bani nu este o surpriză pentru vechii prieteni ai lui Arbabsiar, care susţin că acesta nu este interesat de religie sau politică, că fumează marijuana şi bea alcool fără restricţii.

Vecinii lui Arbabsiar, care locuieşte împreună cu cea de-a doua soţie şi copilul lor într-o suburbie din Austin, susţin că aceste era un fel de paria în zonă, unde rareori vorbea cu cineva.

A studiat ingineria mecanică în SUA

„Întotdeauna erau multe persoane care intrau şi ieşeau din casă, majoritatea în vârstă de aproximativ 20 de ani, dar nu socializau cu persoanele de pe stradă", a declarat Bree Tiumalu, vecină cu Arbabsiar. Comportamentul său a determinat comunitatea să suspecteze că la el în casă se desfăşoară afaceri cu droguri.

Arbabsiar a emigrat în Statele Unite în tinereţe, după care a studiat inginerie mecanică la Universitatea Texas A&I din Kingsville, a obţinut cetăţenie americană şi s-a căsătorit cu prima sa soţie, de care a divorţat în 1987. Ulterior, el s-a recăsătorit şi şi-a încercat norocul în mai multe afaceri, cum ar fi vânzarea de cai, de îngheţată, de maşini vechi sau sandvişuri. El a fost arestat în 2001 şi inculpat pentru furt în legătură cu vânzarea unui magazin, dar acuzaţiile au fost retrase ulterior pentru lipsă de probe.