Delistările companiilor dinamizează piaţa Rasdaq

În acest an, 399 de companii au ieşit din ringul fostei pieţe electronice. Ofertele publice iniţiale (IPO) s-au dovedit a fi cele mai răsunătoare evenimente bursiere, cu atât mai mult cu

În acest an, 399 de companii au ieşit din ringul fostei pieţe electronice.

Ofertele publice iniţiale (IPO) s-au dovedit a fi cele mai răsunătoare evenimente bursiere, cu atât mai mult cu cât sunt adevărate "rara avis" pe piaţa românească. De cealaltă parte, delistările companiilor presupun, la rândul lor, avantaje şi dezavantaje pentru acţionari.

Mai puţin spectaculoase, şi acestea implică timp, bani şi contribuie chiar şi la dezvoltarea pieţei de capital. Valurile de delistări care s-au manifestat pe Rasdaq, cu punctul forte în 2006, când nu mai puţin de 1.266 de societăţi au "dispărut" din rândurile emitenţilor, au coincis cu o creştere semnificativă a capitalizării.

Capitalizarea pieţei electronice a crescut cu 124%

"Ritmul relativ crescut al delistărilor în ultimul an a fost chiar benefic pentru piaţa Rasdaq, după cum se observă şi din creşterea semnificativă a capitalizării pieţei şi a valorii tranzacţiilor", susţin reprezentanţii Rasdaq. În acest an, aproape 400 de companii au fost delistate. În acelaşi timp, capitalizarea pieţei a crescut cu 124% faţă de 2006, ajungând la aproximativ 24 miliarde de lei.

"Ritmul delistărilor nu a determintat dezechilibre pentru piaţa Rasdaq, iar cele mai multe dintre acestea au fost pe societăţi care se tranzacţionau ocazional sau chiar deloc", observă Adrian Bărbulescu, director adjunct de operaţiuni la Prime Transaction.

Dintre cele 399 de societăţi delistate în cursul acestui an, doar 130 s-au retras de la tranzacţionare ca urmare a hotărârii Adunărilor Generale Extraordinare ale Acţionarilor (AGEA), iar nouă au fost delistate în urma unei oferte publice de preluare încheiate cu succes.

Restul de 260 de societăţi au fost retrase ca urmare a falimentelor, dizolvărilor, radierilor de la oficiile judeţene ale registrului comerţului, transformărilor în SRL.

De la începutul acestui an, indicele Rasdaq-Compozit a înregistrat o apreciere de 91,5%. Acţiunile companiilor din coşul indicelui RAQ-I au câştigat, în medie, 66,47%, iar indicele RAQ-II a crescut cu 95,86%. "Piaţa Rasdaq a urmat, în general, trendul BVB, dar cu o volatilitate mai mare, cu creşteri spectaculoase şi scăderi importante. Au înregistrat câştiguri remarcabile, dar şi emoţiile au fost adesea pe măsură", apreciază reprezentanţii Rasdaq.

Avantaje şi dezavantaje pentru acţionari

"În primul rând, delistările sunt avantajoase pentru acţionarii mari, implicaţi în managementul societăţii, în sensul că pot exercita un control mult mai ridicat asupra acesteia, nemaifiind nevoiţi să asigure acelaşi grad de transparenţă pentru persoanele interesate de societatea respectivă", este de părere Adrian Bărbulescu. În schimb, micii acţionari pot fi dezavantajaţi de lipsa de transparenţă. "Au fost cazuri când delistărilea nu erau tocmai bine primite, mai ales de către micii acţionari, care s-au văzut că, în situaţia în care nu erau de acord cu delistarea, o eventuală ieşire din societate nu se făcea la un preţ care să reflecte valoarea reală a societăţii", subliniază reprezentantul Prime Transaction.

Companii precum Comcereal SA Timişoara, Nitramonia Făgăraş, Comprest Braşov, Griro SA Bucureşti sau Agromec Unirea au părăsit, de la începutul acestui an, piaţa Rasdaq. Pe de altă parte, companiile Boromir Buzău (SPCU), Prospecţiuni Bucureşti (PRSN), Dafora Mediaş (DAFR), sau Imotrust Arad (ARCV) şi-au anunţat intenţia de a ieşi de pe fosta piaţă electronică pentru a intra la cota Bursei de Valori. În plus, emitenţii de pe Rasdaq care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate vor fi tranzacţionaţi pe piaţa reglementată într-o categorie Rasdaq-STAR, componentă a pieţei reglementate administrate de BVB.

Costurile delistării

În cazul societăţilor delistate ca urmare a falimentului, lichidării sau dizolvării, nu se poate vorbi de costuri de delistare. Pentru emitenţii care se delistează ca urmare a hotărârilor AGA, costurile sunt reduse. "De reţinut, însă, costurile achiziţiei acţiunilor de la acţionarii minoritari care nu sunt de acord cu delistarea şi îşi manifestă dreptul de a se retrage din societate.

Aceste costuri depind de procentul din capitalul social care se răscumpără de la acţionarii care se retrag din societate. Costurile sunt suportate de emitent şi nu de acţionarul majoritar, afectând în egală măsură pe toţi acţionarii, principiu destul de controversat", explică reprezentanţii Rasdaq.

Pentru societăţile care se delistează ca urmare a încheierii cu succes a unei oferte publice de preluare, costurile sunt suportate în mod corect de către acţionarul majoritar, iar preţul obţinut de ceilalţi acţionari, care răspund ofertei, este considerat unul corect. În funcţie de motivul care cauzează delistarea, perioada până la delistare poate varia destul de mult, de la câteva luni la câţiva ani.