Comisioanele caselor de brokeraj nu stimulează micii investitori la bursă

Jucătorii pe piaţa romnească de capital plătesc între 0,5% şi 1,8% pentru fiecare tranzacţie efectuată În urmă cu un an, Consiliul de Administraţie al Bursei de Valori îşi

Jucătorii pe piaţa romnească de capital plătesc între 0,5% şi 1,8% pentru fiecare tranzacţie efectuată

În urmă cu un an, Consiliul de Administraţie al Bursei de Valori îşi prezenta obiectivele strategice pentru mandatul obţinut: creşterea capitalizării bursiere la 50 miliarde de euro şi a valorii medii a tranzacţiilor zilnice la 40 milioane de euro. Cel mai ambiţiostios pariu era însă creşterea numărului investitorilor activi la bursă, de la aproximativ 12.000 câţi erau în 2006, la 300.000.

Listarea de noi emitenţi sau întârzierea lansării de noi instrumente financiare ar putea reprezenta motivele "cu greutate" în pierderea pariului numărului de investitori. Comisioanele practicate de Societăţile de Servicii de Investiţii Financiare (SSIF) explică însă de ce o investiţie la Bursa de Valori Bucureşti rămâne încă neatractivă pentru micii investitori. Cu titlu de exemplu, în ultimele 12 luni, indicele BET-C - care caracterizează evoluţia tuturor companiilor listate la BVB - a înregistrat o creştere medie lunară de aproximativ 2%. Ceea ce înseamnă că, dacă anualizăm acest randament, rezultă o creştere de circa 24%. Totuşi, un investitor mic, care are parte de cele mai mari comisioane practicate de casele de brokeraj din ţara noastră, randamentul adus de titlurile bursiere poate fi şters. Spre exemplu, dacă investitorul efectuează două operaţiuni în fiecare lună, o cumpărare şi o vânzare, atunci ar putea constata că randamentul de 2% nu aduce, de fapt, niciun un profit. Asta pentru că brokerii percep un comision de cel puţin 1% pentru tranzacţiile cu sume mici. Adică randamentul investitorului va fi profitul brokerului.

Investitorii plătesc comisioane în funcţie de rulajul bursier realizat

Spre deosebire de comisioane practicate pentru tranzacţiile pe piaţa autohtonă de capital, nivelul este mai mic în alte burse din regiune. Spre exemplu, pentru tranzacţiile realizate pe bursa de la Varşovia (Polonia), unii intermediari percep un comison de 0,59% pentru operaţiunile realizate cu ajutorul unui broker, respectiv 0,4% pentru tranzacţiile on-line. "Comisioanele de tranzacţionare pe pieţele externe sunt mai mici decât cele de pe piaţa de capital românească, dar trebuie luate în calcul şi cheltuielile de decontare ale tranzacţiilor externe, comisionul de custodie şi taxele pentru transferul sumelor de bani", atrage atenţia Emanuela Vasii, director comercial în cadrul Estinvest Focşani. Comisioanele percepute de SSIF-uri variază în funcţie de rulajul tranzacţiilor, aplicându-se ca procent din valoarea schimburilor perfectate de către investitor.

Pe piaţa românească de capital, comisioanele se înscriu, în majoritatea cazurilor, între 0,5% şi 1,8% din rulaj, şi reflectă în primul rând modul în care clientul investitor este sau nu activ în piaţă. "Cu cât suma investită este mai mică, cu atât comisionul stabilit de casa de brokeraj este mai mare. În general însă nu contează atât suma investită, cât rulajul realizat, pentru că, practic, acesta poate determina micşorarea comisionului", explică Laurenţiu Roşoiu, consultant de investiţii la SAI Swiss Asset Management. Brokerii spun că randamentele obţinute pe piaţa de capital pot compensa comisioanele. "Consider că astăzi comisioanele de pe piaţa de capital sunt rezonabile pentru investitori", este de părere Răzvan Paşol, preşedintele Intercapital Invest. Conform unui studiu efectuat de Intercapital Invest, comisionul mediu la nivelul tuturor SSIF-urilor din România pentru o investiţie de 200.000 de lei era, în octombrie 2006, de 0,91%, iar cel pentru o investiţie de 400.000 de lei de 0,79%. "Pentru comparaţie, câştigul mediu obtinut la BVB în 2006 (exprimat de randamentul indicelui BET) a fost de 22,23%, iar mulţi investitori au obţinut câştiguri semnificativ mai mari. Faţă de asemenea randamente, comisioanele nu sunt mari", concluzionează Paşol. La rândul său, Emanuela Vasii, director comercial în cadrul Estinvest Focşani, spune că profiturile obţinute de investitori sunt cele care motivează, în primul rând, tranzacţionarea, şi nu nivelul comisioanelor. "Randamentele medii oferite până acum de piaţa românească de capital au fost pentru cei mai mulţi dintre investitori mai mult decât încurajatoare", subliniază Vasii.

Firmele londoneze de brokeraj, interesate de piaţa românească

Fiecare SSIF stabileşte politica de comisioane în funcţie de propria strategie. În timp ce o parte din brokeri spun că reducerea comisioanelor plătite de clienţi ar însemna rersurse mai puţine pentru SSIF, şi, implicit, afectarea calităţii şi structurii serviciilor oferite, nu este exclusă o operare a acestora, ca urmare a unei concurenţe sporite. Nu mai puţin de 20 de firme de investiţii londoneze au fost înregistrate, în luna februarie, la Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM), şi urmează să-şi facă intrarea pe piaţa autohtonă. "Creşterea concurenţei pe piaţa serviciilor de investiţii financiare determină creşterea calităţii serviciilor furnizate, dezvoltarea pieţei de capital şi scăderea nivelului comisioanelor de tranzacţionare", apreciază directorul comercial al Estinvest.